Despre cine, ce și unde: ministrul german al apărării Boris Pistorius a vorbit la o conferință despre intențiile Germaniei de a-și întări apărarea spațială, invocând amenințarea reprezentată de Rusia și China și detaliind modul în care vor fi folosiți 35 de miliarde de euro pentru protejarea și dezvoltarea capabilităților spațiale germane.
Ideea că spațiul cosmic ar fi fost întotdeauna doar un teritoriu al cooperării pașnice ține mai mult de nostalgie decât de realitatea actuală. Încă din primele perioade ale Războiului Rece, când sateliții au început să aibă dublă utilizare, științifică și strategică, spațiul a oscilat între colaborare internațională și competiție militară. Acum, când Rusia și China sunt acuzate împreună cu Occidentul de militarizarea orbitei, problema revine în prim-plan. La conferință, Pistorius a subliniat că invazia rusă în Ucraina a constituit un punct de cotitură pentru securitatea occidentală, iar aceste evoluții cer măsuri concrete pentru a diminua riscurile.
Ministrul a afirmat clar că Germania va aloca 35 de miliarde de euro pentru a proteja atât sistemele satelitare, cât și infrastructura terestră care le susține. Pe lângă soluțiile defensive de tip redundanță, mai multe constelații de sateliți interconectați pentru a evita dependența de un singur sistem, proiectul vizează și dezvoltarea unor capacități proprii de transport spațial. Pistorius a menționat, de asemenea, că se discută și despre componente ofensiv-defensive, în sensul capacităților de descurajare: a dispune de mijloace care să împiedice sau să limiteze acțiunile ostile în spațiu. Motivația e evidentă: Rusia și China ar fi ocupat deja poziții strategice cheie pe orbită, iar Germania trebuie să construiască redundanțe și opțiuni pentru a nu rămâne vulnerabilă.
Contextul internațional amplifică această decizie. De la anunțul lui Donald Trump despre proiectul denumit „Dome of Gold”, comparat de Moscova cu inițiativele Războiului Rece lansate de Ronald Reagan, până la rapoartele privind teste ale unor arme anti-satelit din partea Rusiei și Chinei, terenul este pregătit pentru o competiție tehnologică intensă. Toate părțile se acuză reciproc de militarizarea spațiului, iar riscul unei curse a înarmării devine o preocupare reală pentru tratatele și mecanismele de cooperare construite de-a lungul deceniilor.
Pistorius a mai spus că arhitectura apărării spațiale germane trebuie să constituie un pilon solid în cadrul NATO. Această exprimare reflectă atât intenția de a integra capabilitățile germane în structurile aliate, cât și o logică de descurajare față de ceea ce Moscova numește amenințare existențială. Odată cu preluarea cancelariei de către conservatorul Friedrich Merz, Germania pare să aspire la un rol de avangardă în reînarmarea europeană, chiar și în condițiile unor dificultăți economice interne și ale unei reevaluări a angajamentului american pe continent.
Pe scurt, fondurile propuse vizează protejarea infrastructurii spațiale, crearea de capacități proprii de transport și, după cum a subliniat ministrul, posibilități de ripostă care să funcționeze ca instrumente de descurajare. Termenii folosiți, redundanță, constelații interconectate, capacități ofensiv-defensive, arată că abordarea nu mai este doar despre apărare pasivă, ci despre un mix de măsuri menite să asigure independență operațională și să reducă vulnerabilitățile critice.
Fapt concret: suma de 35 de miliarde de euro este destinată protejării și dezvoltării capacităților spațiale germane, inclusiv sisteme satelitare, infrastructură terestră și mijloace de transport spațial. Acest pachet marchează o schimbare de strategie în care Germania, sub noul guvern condus de Friedrich Merz, caută să fie mai activă în domeniul securității europene. Unii vor interpreta aceasta ca o necesitate pragmatică în fața unor amenințări reale, alții ca pe o adaptare costisitoare la o competiție globală tot mai intensă. Cum se vor echilibra necesitatea apărării și riscul unei curse a înarmării în spațiu rămâne de urmărit, iar nume precum Pistorius, Merz și proiecte precum „Dome of Gold” vor apărea de acum înainte în acest context.
Tu ce crezi: investiția de 35 de miliarde de euro în capacități spațiale germane este o măsură necesară de securitate sau un pas care alimentează o nouă cursă a înarmării în spațiu?
Fii primul care comentează