Când se discută modul în care Uniunea Europeană alocă resurse pentru democrație, dezbaterea nu e una nouă: de-a lungul timpului au apărut mereu întrebări privind granița dintre acțiunea centrală și suveranitatea națională. Europarlamentarul român Claudiu Târziu a readus subiectul pe agenda de la Bruxelles, adresând comisarului european pentru Democrație, Justiție, Stat de Drept și Protecția Consumatorului, Michael McGrath, o serie de întrebări clare referitoare la modul în care Comisia utilizează bugetul UE în cadrul așa-numitului Scut al Democrației Europene.
Târziu, supleant în Comisia specială pentru Scutul Democrației Europene și membru al grupului ECR, a solicitat clarificări privind intervențiile finanțate din fonduri europene în sectoare precum alegerile, media și societatea civilă. El a semnalat posibilitatea unei intruziuni a Bruxelles-ului în competențe care, potrivit tratatelor, ar trebui să rămână în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Politicianul întreabă direct dacă nu asistăm la o centralizare a unor atribuții pe care Comisia nu le deține conform tratatelor, un avertisment pentru cei atenți la echilibrul dintre acțiunea europeană și autonomia națională.
Întrebările puse comisarului au atins mai multe puncte sensibile. Târziu a cerut garanții că finanțarea din cadrul Scutului Democrației nu va fi direcționată exclusiv către ONG-uri și instituții media care susțin agenda Comisiei, excluzând astfel vocile critice sau conservatoare. A ridicat problema legării fondurilor europene de evaluări privind statul de drept, întrebând dacă astfel nu se riscă penalizarea guvernelor care nu împărtășesc viziunea liberală a Bruxelles-ului și transpunerea Mecanismului de Cooperare și Verificare într-un instrument politic, și nu unul financiar destinat dezvoltării și coeziunii. În privința combaterii dezinformării, a întrebat cum se poate asigura că un posibil centru european de coordonare nu va fi perceput ca un mecanism de cenzură, ci ca un instrument echilibrat care respectă pluralismul și libertatea exprimării. De asemenea, a cerut clarificări despre programul MEDIA+ și despre cum Comisia evită distorsiunile pe piața media, astfel încât anumite publicații să nu beneficieze în mod incorect de avantaje financiare, lăsând altele fără sprijin.
Răspunsurile comisarului, spune Târziu, nu au fost precise. În loc să trateze direct problemele semnalate, McGrath ar fi oferit formulări generale, ceea ce a lăsat multe întrebări fără răspuns și a alimentat îngrijorarea europarlamentarului că promisiunea protejării voinței democratice și a libertății de exprimare s-ar putea transforma în practică într-o tendință de control și cenzură. Aparenta acuzație nu este neglijabilă: dacă finanțarea și instrumentele europene ajung să favorizeze anumite orientări politice și să reducă pluralismul, apar dileme serioase privind legitimitatea și scopul intervențiilor comune.
Pe lângă miza politică, discuția include și aspecte tehnice și juridice: competențele consacrate de tratate, mecanismele de finanțare și criteriile de selecție a beneficiarilor. Publicul, de la cetățeanul preocupat de presa independentă până la ONG-urile care caută finanțare, are motive să ceară transparență. Când bugetul devine instrument de politică, nu numai de sprijin, percepția imparțialității devine esențială. Târziu solicită răspunsuri concrete pentru a calma aceste temeri; absența lor reaprinde dezbaterea despre cine decide în democrațiile europene.
Comisarul Michael McGrath a răspuns, conform relatărilor, cu argumente generale despre apărarea democrației și libertății de exprimare, dar europarlamentarul a considerat că tonul și conținutul răspunsurilor nu au abordat în profunzime problemele ridicate. Critica urmărește riscul ca instrumentele europene, fie financiare, fie instituționale, să capete, chiar neintenționat, un caracter partizan. Dezbaterea rămâne deschisă, iar atenția rămâne îndreptată asupra modului în care Comisia va detalia criteriile și mecanismele pentru aceste programe.
Comisia trebuie să răspundă punctual la întrebările legate de selecție, transparență și criterii, pentru a preveni orice suspiciune de favorizare sau restrângere a pluralismului. În absența unor clarificări, temerile exprimate de Târziu privind tendința spre control și cenzură vor continua să fie invocate de parlamentari și observatori. Chestiunea pune în discuție nu doar modul de cheltuire a banilor europeni, ci și felul în care instituțiile europene își definesc rolul în societățile membre.
Michael McGrath a fost întrebat direct de Claudiu Târziu și a oferit răspunsuri generale. Cum poate Comisia să detalieze criteriile de finanțare și mecanismele de control astfel încât să protejeze pluralismul media, independența ONG-urilor și respectarea competențelor naționale fără a crea impresia de partizanat? Ce măsuri concrete pot fi implementate pentru a asigura transparență totală în alocarea fondurilor Scutului Democrației? Ce pârghii de corecție ar trebui prevăzute dacă percepția de favoritism devine persistentă? Care sunt parametrii clari pentru evaluarea statului de drept care să evite ambiguitățile politice?
Vă invit să reflectați: cum apreciați echilibrul între sprijinul european pentru democrație și respectarea competențelor naționale în ceea ce privește alegerile, mass-media și societatea civilă?
Fii primul care comentează