Ettore Sottsass și revoluția Memphis: de la Elea 9003 la celebra bibliotecă Carlton

Ettore Sottsass rămâne una dintre vocile care au zdruncinat limbajul designului modern, convertind obiectele cotidiene în manifeste vizuale îndrăznețe. Parcursul său începe în anii de studenție la Torino, trece prin experiențe în New York și colaborări cu branduri italiene emblematice, și explodează în proiecte care au schimbat modul în care percepem mobilierul, electronicele și spațiile comerciale.

Născut în 1917 la Innsbruck și format la Politehnica din Torino, Sottsass și-a demarat cariera înainte de Al Doilea Război Mondial, iar în anii ’50 a înființat propriul studio la Milano. O etapă semnificativă a fost șederea la New York, unde a colaborat în atelierul lui George Nelson, o perioadă care i-a conturat sensibilitatea pentru designul industrial. Întoarcerea în Italia a marcat începutul unor parteneriate îndelungate cu firme precum Poltronova și, în special, Olivetti. Legătura cu Olivetti s-a întins pe mai bine de trei decenii și a generat piese intrate în istoria designului industrial, de la calculatorul electronic Elea 9003 din 1959 până la diverse mașini de scris. Nu realizezi că un obiect de birou poate avea caracter până când nu întâlnești o mașină de scris concepută de Sottsass; Valentine, de exemplu, demonstrează că funcționalul poate fi și jucăuș.

În anii ’60 și ’70 Sottsass a fost implicat în mișcarea Architettura Radicale, lucrând cu grupuri precum Superstudio, Archizoom Associati și Alchymia. La Forumul de Design din Linz din 1979 a expus piese care îmbinau o estetică pop cu materiale industriale: scaunul Seggiolina da pranzo în crom și laminat, lampa Svicolo cu neon roz și negru ce modifica atmosfera cromatică și măsuța Le strutture tremano. Aceste experimente au pregătit terenul pentru un pas decisiv: în 1981 a fost înființat Grupul Memphis.

Memphis a reprezentat o reacție vizibilă la minimalismul sever al epocii. Sub îndrumarea lui Sottsass, colectivul a îmbrățișat culori stridente, motive ludice și forme neconvenționale, combinând referințe istorice, cultura pop și elemente futuriste. Obiecte precum raftul pentru cărți Carlton au devenit astăzi emblematice: nu doar oferă depozitare, ci devin centre de atracție într-o încăpere. Stilul Memphis a divizat opiniile la momentul apariției, fără însă a-i diminua influența ulterioară asupra esteticii interioare și designului de produs.

Pe lângă mobilier și decorațiuni, Sottsass a activat în arhitectură, design de identitate corporativă, expoziții și proiecte comerciale. În anii ’80, prin intermediul studioului Sottsass Associati, a semnat showroom-uri, magazine, obiecte de consum și interioare complexe. Abordarea sa era multidisciplinară: bijuterii, sticlă, corpuri de iluminat, piese pentru casă și birou, dar și clădiri și amenajări. Era preocupat nu doar de formă, ci și de puterea designului de a provoca, de a stârni emoții și de a reflecta schimbările sociale.

Recunoașterea internațională a venit firesc: Sottsass a obținut numeroase premii, incluzând patru Compassi d’Oro ADI. Lucrările sale se regăsesc în colecții de referință, precum Metropolitan Museum of Art și Museum of Modern Art din New York, Centrul Georges Pompidou din Paris și Victoria & Albert Museum din Londra. Prezența în aceste instituții spune mai mult decât orice elogiu: obiectele sale au devenit artefacte culturale, folosite pentru a ilustra evoluția gândirii despre design în secolul XX.

Influența lui Sottsass ne amintește că designul nu înseamnă doar confort sau eficiență; presupune și atitudine, modul în care un obiect poate comunica sau poate transforma atmosfera unui spațiu. Exemple concrete, Elea 9003, Valentine, raftul Carlton, lampa Svicolo, arată diversitatea proiectelor sale: de la electronice la mobilier emblematic. Aceleași piese ne reamintesc că estetica poate provoca fără a cădea în pretenție.

Valentine, Elea 9003 și Carlton sunt repere evidente ale carierei sale și sintetizează ideea centrală a operei: designul ca dialog între funcțiune și expresivitate. Cum ar arăta astăzi birourile sau magazinele dacă mai mulți designeri ar adopta acea libertate vizuală pe care Memphis o promova?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*