Datele INS indică cât au câștigat românii pe industrii și județe în 2024, iar comparațiile cu anul anterior scot în evidență evoluțiile: salariile au urcat, însă ritmurile variază în funcție de activitate și zonă. Informațiile provin de la Institutul Național de Statistică și includ salariul mediu brut și net, costurile forței de muncă, distribuția angajaților pe sectoare și regiuni, precum și diferențele de gen.
Salariul mediu brut pe economie în 2024 a fost de 8.061 lei, în creștere cu 14, 5% față de 2023 (+1.019 lei). În termeni neti, câștigul mediu lunar a ajuns la 4.959 lei, un avans de 12, 4% (+547 lei). Creșterile procentuale sunt semnificative, iar datele INS arată și modul în care aceste venituri se repartizează între sectoare. Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în informații și comunicații, unde veniturile depășesc media pe economie cu 90, 1%, urmate de intermedieri financiare și asigurări (+63, 6%), producția și furnizarea de energie și utilități (+58, 0%), administrație publică (+45, 2%) și industria extractivă (+38, 9%). La pol opus se situează domenii precum hoteluri și restaurante, unde câștigul mediu net este cu 40, 8% sub medie, urmate de alte activități de servicii (-34, 7%), tranzacții imobiliare (-25, 4%), servicii administrative și suport (-21, 2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19, 9%) și activități de spectacole, culturale și recreative (-19, 3%).
Un reper util pentru comparații în timp este indicele câștigului salarial real față de 1990: pentru 2024 acesta se situează la 248, 9%, adică aproape 2, 5 ori mai mult decât în 1990, în urcare cu 15, 1 puncte procentuale față de anul precedent. Acest lucru arată o întărire a puterii de cumpărare pe termen lung, chiar dacă impactul resimțit diferă semnificativ între sectoare.
Diferențele de gen persistă: salariul mediu brut al femeilor a fost 7.907 lei, cu 3, 6% mai mic decât cel al bărbaților (8.201 lei). În termeni neti, femeile au avut un câștig mediu de 4.815 lei, cu 275 lei mai puțin decât bărbații (5.090 lei), adică o diferență de 5, 4%. Statistica arată că bărbații au câștigat, în medie, mai mult în majoritatea activităților, cele mai mari decalaje fiind în intermedieri financiare și asigurări (39, 4%), industria prelucrătoare (21, 2%), informații și comunicații (17, 2%) și comerțul cu ridicata și amănuntul, reparare auto (13, 8%).
Geografia salariilor confirmă o concentrare urbană. În 2024, câștigul mediu net lunar a fost sub media pe economie în 36 de județe. Cele mai reduse valori s-au înregistrat în Teleorman (3.822 lei, cu 22, 9% sub medie), Vâlcea (3.881 lei, -21, 7%), Vrancea (3.890 lei, -21, 6%) și Covasna (3.896 lei, -21, 4%). În partea superioară se situează Municipiul București, cu 6.730 lei (35, 7% peste medie), urmat de Cluj (5.921 lei, +19, 4%), Timiș (5.508 lei, +11, 1%), Iași (5.098 lei, +2, 8%), Ilfov (5.060 lei, +2, 0%) și Brașov (5.019 lei, +1, 2%). Aceste diferențe reflectă atât structura economică locală, cât și prezența sectorelor bine plătite, precum IT și finanțe, în centrele urbane mari.
Costul mediu lunar al forței de muncă pe salariat a fost 8.439 lei, în creștere cu 14, 4% față de 2023. Majorările au fost generalizate în aproape toate activitățile, cu excepția industriei extractive, unde costul mediu a scăzut cu 4, 7%. Cele mai mari sporuri ale costului s-au înregistrat în învățământ (+24, 1%), construcții (+19, 2%), gestionarea apelor și salubritate (+16%), alte activități de servicii (+15, 6%), precum și în industria prelucrătoare și hoteluri și restaurante (+15% fiecare). Comparativ cu media pe economie, costurile au fost semnificativ mai ridicate în informații și comunicații (+86, 2%), intermedieri financiare și asigurări (+67, 7%), producția și furnizarea de energie (+65, 0%), industria extractivă (+24, 9%) și activități profesionale, științifice și tehnice (+20, 4%). Cele mai mici costuri s-au înregistrat în hoteluri și restaurante (-41, 5%), alte activități de servicii (-34, 6%) și agricultură (-24, 8%).
Pe segmentul ocupării, numărul mediu al salariaților în 2024 a fost de 5, 45 milioane persoane, în creștere cu 88.200 față de anul anterior. Bărbații au reprezentat 52, 4% din total (2, 86 milioane), iar creșterea medie a salariaților bărbați a fost de 69.800 persoane. Majoritatea angajaților (64, 6%) lucrau în sectorul terțiar, din care 44, 3% în servicii comerciale și 20, 3% în servicii sociale; 33% lucrau în sectorul secundar (industrie și construcții) și doar 2, 4% în sectorul primar. Construcțiile și industria extractivă rămân domenii preponderent masculine, cu 86, 6% și, respectiv, 83, 8% salariați bărbați. Domeniile în care femeile sunt majoritare includ sănătate și asistență socială (80, 1%), învățământ (73, 1%), intermedieri financiare și asigurări (70, 4%), hoteluri și restaurante (60, 5%) și administrație publică (60, 2%).
Creșterile de personal s-au concentrat în comerț (+16.500 persoane), servicii administrative și suport (+13.300), sănătate și asistență socială (+12.300), învățământ (+10.800) și construcții (+8.600). Scăderi s-au remarcat în industria prelucrătoare (-7.100), administrația publică (-1.600) și industria extractivă (-300). La sfârșitul anului, efectivul salariaților a fost de 5, 75 milioane, în creștere cu 75.600 persoane față de anul precedent, dintre care 68.200 au fost bărbați.
Din perspectivă regională, câștigurile nete și distribuția forței de muncă variază: București-Ilfov concentrează 22, 7% din salariați și a raportat cea mai mare creștere absolută a efectivului (+26.200 persoane). Urmează Nord-Vest (13, 8%) și Centru (12, 6%). Regiunile cu o pondere mai mare a sectorului primar decât media națională sunt Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Vest și Centru. Regiunile cu o pondere mai mare a industriei și construcțiilor decât media națională includ Centru, Sud-Muntenia, Vest, Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia. În ceea ce privește serviciile comerciale, ponderea cea mai înaltă se află în București-Ilfov (62, 2%), iar în sectorul serviciilor sociale Nord-Est conduce cu 26, 3%.
La sfârșitul anului 2024, salariații din societăți cu capital privat reprezentau 77, 1% din total, cu o creștere de 1, 8% față de anul precedent. În aceeași perioadă, salariații angajați în societăți comerciale au reprezentat 80, 2% din efectiv, iar această pondere a urcat cu 1, 6% față de anul anterior. INS menționează totodată transferurile de la bugetul de stat pentru susținerea unităților economico-sociale în perioade de timp nelucrat și pentru stimularea ocupării, care au avut o pondere mai redusă în totalul cheltuielilor cu forța de muncă comparativ cu anul precedent. Cele mai consistente sume din aceste transferuri au mers către industria prelucrătoare, servicii administrative și suport, construcții, comerț și hoteluri și restaurante.
Datele arată limpede că 2024 a adus majorări salariale notabile la nivel agregat, dar distribuția acestor creșteri rămâne neuniformă: sectoare precum IT, finanțe și energie continuă să ofere venituri peste medie, în timp ce turismul, serviciile de bază și agricultura stau sub media salarială. Ajustările costurilor forței de muncă, creșterea efectivului angajaților și transferurile de la buget ilustrează eforturile de stabilizare a pieței muncii într-un context post-pandemic și cu presiuni economice globale. Cum crezi că se vor contura aceste tendințe pe termen mediu, ținând cont de concentrarea joburilor bine plătite în centrele urbane și de diferențele mari între sectoare?
Fii primul care comentează