Germania este din nou în mijlocul unui schimb intens de opinii între mediul de afaceri și scena politică, iar în prim-plan se află cancelarul Friedrich Merz. Reprezentanții principalelor federații patronale i-au adresat critici la Cancelarie pentru ritmul redus al reformelor necesare relansării economice, într-o întâlnire privată care a scos la iveală îngrijorarea companiilor față de stagnare.
Întâlnirea de la sediul Cancelariei nu a fost publică și, potrivit unui reprezentant al federației industriale BDI, a avut rolul de a sublinia caracterul urgent al situației. Surse neidentificate citate de Bild susțin că discuția a fost tensionată, un semn al creșterii nerăbdării din rândul conducerilor de firme într-o economie germană afectată de recesiune. Reprezentanții Camerei de Comerț (DIHK), ai federației patronatelor (BDA), ai BDI și ai organizațiilor meșteșugărești (ZDH) i-ar fi reproșat cancelarului lipsa unor măsuri concrete din partea coaliției care guvernează din mai. Cancelaria a confirmat că a avut loc un schimb de opinii „deschis și direct” și că preocupările mediului de afaceri au fost discutate. Toate părțile au fost de acord că soluționarea cauzelor structurale ale creșterii economice slabe este o prioritate.
Angajatorii au cerut reforme sociale, reducerea birocrației și modernizarea aparatului de stat, măsuri menite să reconsolideze industria. Realitatea actuală este dură: producția scade, gradul de utilizare a capacităților industriale este în scădere, iar o redresare semnificativă pare puțin probabilă chiar și în 2025. Competitivitatea internațională a Germaniei dă semne de slăbiciune, iar deficitul bugetar continuă să crească, relatează AFP, preluată de Agerpres. Pe scurt, industria resimte presiune din multiple direcții: cerere mai redusă, costuri în creștere și obstacole administrative care întârzie proiectele.
Răspunsul lui Merz a constat în promisiunea unei „toamne a reformelor”. Subiectul va fi central la un seminar guvernamental programat spre sfârșitul lunii septembrie, pe fondul diferențelor dintre partidele coaliției, CDU și SPD, privind măsurile fiscale: unii susținând posibile majorări de taxe, alții având în vedere reduceri ale prestațiilor sociale. Lars Klingbeil, ministrul Finanțelor, a subliniat necesitatea unor decizii curajoase și uneori neplăcute dacă Germania vrea să își păstreze poziția de lider într-o Europă cu autonomie sporită. El a anunțat investiții-record de 126 de miliarde de euro pentru anul următor și a promis reducerea birocrației pentru a accelera proiectele de infrastructură. Totuși, avertismentul rămâne: până în 2027 se anticipează un deficit bugetar de peste 30 de miliarde de euro, o provocare majoră pe care guvernul trebuie să o gestioneze în mod echitabil și solidar.
Discuția despre reforme scoate în evidență câteva teme recurente: tensiunea dintre necesitatea investițiilor și constrângerile fiscale, disputa dintre stimulente pentru afaceri și protecția socială, precum și importanța modernizării administrației pentru a transforma proiectele în realitate. Exemplul cifrelor menționate de Klingbeil, 126 de miliarde de euro și un deficit preconizat de peste 30 de miliarde până în 2027, arată cât de concretă este ecuația: promisiuni ample, dar și provocări bugetare evidente. Seminarul din septembrie și deciziile ulterioare vor demonstra dacă dialogul de la Cancelarie rămâne doar o discuție aprinsă sau se materializează în reforme tangibile pentru industrie și economie. Crezi că investițiile anunțate și reducerea birocrației vor fi suficiente pentru relansarea industriei germane?
Fii primul care comentează