Prim-ministrul Ilie Bolojan a detaliat la mijlocul săptămânii principalele elemente ale bugetului pe anul curent și modul în care vor fi direcționate investițiile guvernamentale, în special referitor la fondurile din PNRR. Istoric vorbind, planificarea investițiilor publice a servit drept instrument pentru dezvoltare pe termen lung, iar discuțiile despre procente din PIB și sume în euro amintesc de dezbaterile privind prioritățile fiscale din ultimele decenii.
Bolojan a precizat că bugetul din acest an alocă investițiilor 149 miliarde de lei, adică aproximativ 7, 8% din PIB. Această pondere relevă un accent clar pe dezvoltare și pe proiecte care necesită cheltuieli planificate, nu doar consum curent. Prim-ministrul a menționat că o componentă esențială rămâne legată de fondurile PNRR, adică resurse europene destinate reformelor și investițiilor majore, care vin cu termene și condiții de absorbție. Pentru 2025 și 2026, a arătat Bolojan, statul mai are de cheltuit peste 10 miliarde de euro din aceste programe, sumă ce va ocupa o parte importantă din spațiul bugetar dedicat investițiilor. Prioritatea guvernului este clară: absorbția acestor fonduri, adică transformarea lor în proiecte concrete, de la infrastructură până la reforme ce necesită finanțare coerentă.
Abordarea generează două provocări bine cunoscute: gestionarea eficientă a resurselor publice și capacitatea administrativă de a realiza proiectele în termenele impuse. Sumele menționate, 149 miliarde de lei și peste 10 miliarde de euro pentru următorii doi ani, influențează planificarea locală, proiectele regionale și modalitatea în care autoritățile vor prioritiza investițiile. În practică, asta implică mai mult efort pentru administrațiile locale și centrale, care trebuie să pregătească documentații, licitații și implementări, pentru ca banii să nu rămână necheltuiți.
Din perspectiva cetățeanului, rezultatele se vor vedea în infrastructură, servicii publice și proiecte de dezvoltare finanțate din PNRR. Ca și în trecut, succesul nu depinde doar de suma alocată, ci și de calitatea proiectelor și de viteza de implementare. Rămâne de urmărit în ce măsură cei peste 10 miliarde de euro pentru 2025–2026 vor fi transformați în realizări palpabile: drumuri, spitale, programe digitale sau reforme administrative.
Bugetul indicat de Ilie Bolojan scoate în evidență două cifre cheie: 149 miliarde de lei alocate pentru investiții în acest an și peste 10 miliarde de euro din PNRR încă necheltuiți pentru 2025–2026. Modul în care acestea se vor concretiza în proiecte depinde de capacitatea autorităților de absorbție și de o prioritizare clară a investițiilor. Crezi că suma și procentul din PIB anunțate vor fi suficiente pentru a accelera proiectele majore din România?
Fii primul care comentează