Majorarea contribuțiilor către Pilonul II de pensii: plan etapizat până la 6% și punctul de vedere al ASF (Alexandru Petrescu)

Propunerea pentru majorarea etapizată la 6% se bazează pe două argumente principale: necesitatea unei sustenabilități pe termen lung și rolul sporit al pieței de capital în finanțarea economiei. Datele istorice rămân relevante: cota a fost 2% la lansare în 2008, a suferit numeroase modificări (5, 1% în 2016, 3, 75% din 2018 până recent, apoi 4, 75% din 2024). Propunerile legislative actuale încearcă să revină la cronologia inițială prin creșteri programate în 2026 și 2027, concomitent cu măsuri bugetare pentru compensarea pierderilor de venituri. În același timp, există voci care solicită opțiunea de a se retrage voluntar din Pilonul II, ceea ce ar modifica radical profilul sistemului.
Se vorbește de mai bine de zece ani despre Pilonul II de pensii, iar totul pornește din 2008, când sistemul privat a debutat cu o cotă de contribuție de 2% din salariu și o promisiune clară: creștere anuală cu 0, 5 puncte până la 6%. Acel plan s-a confruntat cu crize financiare, intervenții guvernamentale și angajamente europene, iar în prezent inițiativele legislative readuc în discuție revenirea la procentul convenit inițial.
Contextul european și recomandările din PNRR adaugă o dimensiune externă deciziei: nu este doar o problemă internă, ci face parte din angajamente asumate în pachetul de reforme structurale. Majorarea masei investiționale prin Pilonul II poate stimula dezvoltarea pieței de capital, însă orice schimbare afectează direct veniturile angajaților pe termen scurt și modul de acumulare a drepturilor viitoare.
4, 75% este cota actuală, iar proiectul legislativ propune treceri punctuale spre 6% în doi pași (2026 și 2027). Creșterea ar veni legată de eliminarea unor facilități fiscale și de obiectivul de a întări finanțarea pieței de capital. Tu ce opțiune consideri mai potrivită: revenirea la cota promisă în 2008 sau posibilitatea de a alege voluntar părăsirea Pilonului II?
Pilonul II a fost conceput ca o completare a sistemului public (Pilonul I), un instrument menit să contribuie la menținerea unei rate decente de înlocuire a venitului din salariu prin pensie pe termen lung. Calendarul inițial prevedea creșterea progresivă până la 6% în opt ani, însă contextul politic și economic a modificat ritmul: contribuțiile au fost înghețate în anumite perioade, în 2016 s-au majorat la 5, 1%, apoi în 2018 au fost reduse la 3, 75% și abia la 1 ianuarie 2024 s-au majorat la 4, 75%, nivelul actual. Inițiatorii celui mai recent proiect reamintesc promisiunea din 2008 și susțin că revenirea la traiectoria inițială este necesară pentru sustenabilitate.
Există, însă, și inițiative care merg în direcție opusă. Un proiect venit din partea AUR, semnat și de liderul partidului George Simion, propune ca participarea la Pilonul II să fie strict voluntară, realizată pe baza unei cereri scrise a persoanei. Potrivit acestei propuneri, participanții actuali ar putea renunța la contribuții, iar sumele acumulate ar rămâne în fondurile administrate privat până la deschiderea dreptului la pensie.
Și Autoritatea de Supraveghere Financiară a intrat în discuție: președintele ASF, Alexandru Petrescu, a afirmat că o creștere a cotei ar sprijini mărirea masei investiționale și, implicit, rentabilitatea. El a remarcat oscilațiile din trecut, de la 2% la 4% și înapoi, și a recunoscut că atingerea pragului de 6% depinde și de voință politică, fără a stabili un termen exact.
Textul formulează două întrebări practice pentru cei interesați: când se va atinge cota de 6% și ce opțiuni vor avea participanții actuali în fața reglementărilor propuse de AUR. Ambele aspecte au consecințe concrete: cifrele esențiale sunt 4, 75% în prezent, 0, 5 p.p. în 2026, 0, 75 p.p. în 2027 și obiectivul final de 6%. Următoarele etape pot fi urmărite la nivel decizional național: Guvern, Parlament și ASF, iar documentele relevante includ PNRR și Strategia Fiscal-Bugetară. Rămâne de văzut cum vor influența aceste schimbări piața muncii și comportamentul fiscal al salariaților.
Argumentele prezentate vizează atât proiecțiile demografice, care indică presiuni pe Pilonul I după 2030, cât și angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență. PNRR conține recomandări explicite pentru consolidarea Pilonului II, propunând majorarea contribuțiilor în conformitate cu Strategia Fiscal-Bugetară pentru a garanta viabilitatea pe termen lung a fondurilor private de pensii. Ideea este, practic, utilizarea mai intensă a potențialului pieței de capital și a economiilor individuale pentru a reduce povara asupra bugetului de pensii publice.
Proiectul legislativ supus dezbaterii prevede o creștere etapizată a cotei până la 6%: de la 1 ianuarie 2026 se propune o majorare de 0, 5 puncte procentuale, iar de la 1 ianuarie 2027 o nouă creștere de 0, 75 puncte. Inițiatorii afirmă că efectul asupra veniturilor bugetare va fi compensat prin eliminarea unor facilități fiscale în 2024–2025 pentru sectoare precum IT, construcții sau agricultură. Ei mai subliniază că transformarea contribuțiilor în unități investiționale va avea, pe termen mediu și lung, efecte benefice asupra finanțării pieței de capital și asupra gestionării datoriei publice.