Creditarea către sectorul non-guvernamental din România a înregistrat o creștere în august 2025, conform datelor publicate marți de banca centrală. Evoluția reflectă dinamica împrumuturilor în lei și în valută, într-un context în care inflația și cursul valutar rămân factori de urmărit pentru firme și gospodării.
Împrumuturile acordate de instituțiile de credit sectorului non-guvernamental au înregistrat un avans de 8% în termeni nominali în august 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Pe scurt, volumul creditului a crescut, dar după ajustarea cu inflația și analizând în termeni reali, ritmul se reduce: variația reală este de minus 1, 7%. Această diferență între nominal și real este semnificativă, deoarece creșterile nominale pot ascunde o putere de cumpărare stagnată sau în scădere.
Analizând datele pe monedă, împrumuturile în lei au urcat cu 7, 5% în termeni nominali, dar în termeni reali au înregistrat o scădere de 2, 2%. În același interval, creditele denominate în valută, exprimate în lei, au crescut cu 9, 3%. Daca le exprimăm în euro, avansul pentru creditele în valută este de 7, 1%, sugerând că o parte din creștere provine și din fluctuațiile cursului de schimb. În practică, firmele și populația cu credite în valută resimt efectele variațiilor euro-leu, iar compararea în EUR oferă o imagine mai fidelă a volumului real împrumutat în valută.
Ritmul mai rapid al creșterii creditelor în valută, în raport cu cel al creditelor în lei, poate reflecta preferințele debitorilor pentru finanțare în euro sau dolari, percepții asupra costului relativ al creditării sau oferte bancare favorabile unor segmente specifice. Totodată, scăderea în termeni reali indică faptul că ajustarea la inflație reduce din valoarea efectivă a extinderii creditării.
Aceste date sunt relevante atât pentru antreprenorii care își programează investițiile, cât și pentru gospodăriile care urmăresc costul îndatorării. Ele arată modul în care aprovizionarea cu finanțare din sistemul bancar evoluează și indică direcții posibile ale economiei pe termen scurt. De pildă, o creștere a creditării în valută poate stimula importurile sau finanțarea proiectelor cu componente externe, dar mărește și expunerea la riscul valutar.
Datele comunicate de banca centrală la 23 septembrie 2025 reconfirmă aceste tendințe: creștere nominală de 8% a totalului creditelor către sectorul non-guvernamental, +7, 5% pentru creditele în lei și +9, 3% pentru cele în valută (7, 1% exprimate în euro). Pentru factorii de decizie și observatori rămâne esențială monitorizarea evoluției inflației, a ratelor dobânzilor și a cursului valutar, toate afectând cererea și oferta de credit.
Banca centrală a furnizat aceste cifre fără detalii suplimentare în comunicatul publicat, iar o analiză completă a implicațiilor ar necesita acces la seria istorică, descompunerea pe tipuri de împrumut (consum, imobiliar, pentru firme) și date privind ratele de neperformanță, informații care nu figurează în rezumatele scurte.
Valorile concrete, 8%, 7, 5%, 9, 3% și 7, 1%, arată că creditarea nominală crește, însă ajustarea pentru inflație conturează o perspectivă mai realistă. Care credeți că vor fi efectele unui avans mai pronunțat al creditării în valută asupra firmelor mijlocii din România?
Fii primul care comentează