Coca-Cola anunță o investiție în energie solară la fabrica din Timișoara, sărbătorind 30 de ani de producție în acest loc. Unitarea, deschisă în 1995, produce anual milioane de litri și livrează în mai multe state, iar acum va primi o instalație fotovoltaică care va modifica parțial balanța energetică.
Fabrica din Timișoara a fost înființată în anii ’90, pe fondul reorganizării economiei românești după mari schimbări, și a crescut în importanță pentru Coca-Cola HBC. Compania afirmă că unitatea produce aproximativ 284 de milioane de litri de băuturi pe an și exportă către 15 țări, motiv pentru care investițiile aici au o miză regională. Pentru a marca cele trei decenii, Coca-Cola a anunțat o investiție de 5 milioane de lei într-un parc solar, primul proiect de energie regenerabilă al companiei în România. Noua instalație va acoperi în jur de 20% din consumul de electricitate al fabricii și va diminua emisiile de dioxid de carbon cu aproape 1.200 de tone pe an, adică mai puțină poluare și mai multă energie solară utilizată.
Partea financiară beneficiază și de sprijin european: aproximativ 1, 5 milioane de lei din costul parcului solar vor fi finanțați prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene. Nu este o sumă covârșitoare din total, dar ilustrează modul în care fondurile publice pot stimula proiecte private cu impact energetic și climatic.
Coca-Cola activează în România de 34 de ani și, pe lângă fabrica din Timișoara, operează facilități în Ploiești și Poiana Negrii. În 2024, sistemul Coca-Cola a generat 911 milioane de euro în valoare adăugată pentru economia națională, echivalentul a 0, 26% din PIB, iar 502 milioane de euro au fost virate la bugetul de stat. Compania evidențiază și legătura cu economia locală: 86% dintre furnizorii din România sunt locali, iar operațiunile susțin 20.700 de locuri de muncă, dintre care 1.560 sunt angajați direcți ai companiei. Pe scurt, investiția în panouri solare se înscrie într-o prezență economică solidă, nu reprezintă un gest izolat.
Datele și locațiile sunt clare: fabrica din Timișoara, 284 de milioane de litri pe an, exporturi către 15 țări, 5 milioane de lei investiți, 1, 5 milioane de lei din Fondul de Modernizare, reducere estimată de circa 1.200 tone CO2 pe an și acoperire de 20% din necesarul energetic. Aceste repere arată cum o hotărâre de investiție locală se conectează la strategii mai ample de sustenabilitate și eficiență energetică. Rețineți că astfel de anunțuri vin frecvent însoțite de planuri pe termen lung; rămâne de văzut dacă vor apărea și alte proiecte verzi la celelalte fabrici din rețea.
Fabrica din Timișoara rămâne, astfel, un exemplu despre cum o unitate industrială de mari dimensiuni poate integra treptat soluții energetice noi, iar suma de 5 milioane de lei capătă valoare ca reper concret în acest demers. V-ar interesa să aflați ce proiecte similare derulează alte companii în România sau ce alte surse de finanțare europene sprijină tranziția energetică locală?
Fii primul care comentează