Aeroportul din Copenhaga și închiderea sa au adus împreună politica, securitatea și transporturile într-o zi care a evidențiat cât de fragilă este infrastructura contemporană. De la incidente cu drone la intervenții ale serviciilor de informații, evenimentele recente readuc aminte de momentele din trecut când comunicarea și controlul spațiului aerian au devenit chestiuni de securitate națională. Cazurile similare din ultimii ani, când aeroporturi europene au fost ținta unor intruziuni sau atacuri cibernetice, conturează un scenariu în care autoritățile trebuie să răspundă rapid și coordonat.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a caracterizat închiderea aeroportului din Copenhaga drept cel mai grav atac asupra infrastructurii critice din Danemarca de până acum, subliniind că incidentul reflectă epoca în care trăim și necesitatea unei pregătiri sporite la nivel societal. Ea a menționat totodată că autoritățile nu exclud nicio ipoteză privind identitatea celor aflați în spatele evenimentului. Declarațiile sale au venit în contextul unor episoade asemănătoare, atacuri cu drone, încălcări ale spațiului aerian și atacuri informatice asupra aeroporturilor europene, și au fost transmise printr-un mesaj pentru postul TV2.
Ancheta asupra a ceea ce autoritățile daneze descriu ca un incident deosebit de grav este în curs. Poliția din Copenhaga și serviciul danez de securitate și informații, PET, au susținut o conferință de presă pentru a detalia gravitatea situației. Flemming Drejer, directorul operațional al PET, a recunoscut că, în actualul context internațional, Danemarca se confruntă cu un nivel înalt de amenințare și a explicat că toate opțiunile și posibilele legături sunt investigate. Anne Tønnes, șefa poliției din Copenhaga, a subliniat că evenimentul reprezintă o încălcare serioasă a legii daneze și, conform relatărilor media locale, a calificat de mai multe ori incidentul drept un atac, evidențiind impactul asupra infrastructurii critice.
La nivel regional, autoritățile din Danemarca și Norvegia coordonează investigațiile pentru a stabili dacă incidentele din cele două țări sunt conexe. Aeroporturile din Copenhaga și Oslo, cele mai aglomerate din zona nordică, au fost închise pentru câteva ore după ce au fost observate drone în spațiul lor aerian, zeci de mii de pasageri fiind afectați prin devieri și întârzieri. Răspunsul prompt al autorităților a urmărit reducerea riscului imediat, dar a lăsat întrebări despre cine a operat dronele și care au fost intențiile.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a avansat suspiciunea că Rusia ar putea fi implicată, menționând subiectul în cadrul unei întrevederi cu directorul general al FMI, Kristalina Georgieva. Nu există însă confirmări publice definitive; ancheta este încă în desfășurare. Poliția daneză a transmis că dronele par să fi fost manipulate de un operator experimentat, care ar fi încercat să demonstreze anumite abilități, dar a adăugat că, până în prezent, nu au fost identificați suspecți.
Pe lângă efectele imediate asupra pasagerilor și operatorilor, incidentul ridică întrebări practice: ce măsuri vor consolida protecția aeroportuară, cum vor colabora transnațional serviciile de informații și ce noi reguli ar fi necesare pentru traficul de drone în proximitatea infrastructurilor critice. Fluxul informațional al zilelor noastre face ca un incident local să aibă ecou internațional aproape instantaneu; pandemia comunicării nu a făcut decât să amplifice aceste consecințe. Exemplele concrete din relatare sunt numele oficialilor implicați, Mette Frederiksen, Flemming Drejer, Anne Tønnes, și instituțiile menționate, PET, poliția din Copenhaga, aeroporturile din Copenhaga și Oslo, care rămân în centrul investigației și al reacției instituționale.
Aeroportul din Copenhaga a fost închis luni seara din cauza apariției dronelor; zeci de mii de pasageri au fost afectați, iar ancheta continuă fără suspecți identificați până acum. Ce măsuri specifice credeți că ar trebui adoptate pentru a proteja aeroporturile și pasagerii în astfel de situații?
Fii primul care comentează