Radu Drăgușin, fundașul central legitimat la Tottenham, a devenit subiect de interes după accidentarea suferită la începutul lunii ianuarie: operat pentru ruptură de ligamente încrucișate, el trece de câteva luni prin procesul de recuperare și așteaptă revenirea pe gazon. Situația sa a stârnit îngrijorare la echipa națională, iar acum se discută posibilitatea convocării pentru partidele din septembrie.
Leziunile grave la genunchi au un trecut lung în fotbal; de la sportivi care s-au întors rapid până la alții care au avut nevoie de peste un an pentru a-și recăpăta forma, ritmul refacerii diferă foarte mult. În cazul lui Drăgușin, prima concluzie a fost limpede: intervenție chirurgicală și o perioadă îndelungată de recuperare. Agentul său, Florin Manea, a precizat că Radu se recuperează bine, dar încă nu a reintrat la antrenamente complete la Tottenham, ceea ce micșorează șansele unei convocări imediate. Manea apreciază că fundașul ar putea fi complet refăcut în aproximativ o lună, iar medicii recomandă reluarea jocului după opt luni de la operație, termen care îl plasează pe Drăgușin spre mijlocul lunii octombrie. Totodată, potrivit agentului, recuperarea lui este ușor avansată față de programul standard: sunt cazuri când jucători au stat 12-13 luni, astfel că nu este indicat să se forțeze revenirea.
Absența sa se resimte la prima reprezentativă: înainte de accidentare, Drăgușin era titular de drept, iar ultima sa apariție pentru România a avut loc în noiembrie 2024, în partida cu Cipru. Până în prezent a adunat 27 de selecții pentru națională, cifră semnificativă pentru un fundaș tânăr care joacă într-un campionat solicitant precum cel englez.
Antrenorul Mircea Lucescu a inclus numele lui Drăgușin pe lista preliminară a stranierilor pentru meciurile cu Moldova și Austria, însă prezența pe listă nu asigură automat includerea efectivă în lot, având în vedere stadiul recuperării. Lotul preliminar cuprinde 22 de jucători care evoluează în străinătate: la portari figurează Horațiu Moldovan (Real Oviedo), Răzvan Sava (Udinese) și Ionuț Radu (Celta de Vigo). În defensivă, pe lângă numele deja menționat al lui Drăgușin (Tottenham), mai apar Andrei Rațiu (Rayo Vallecano), Deian Sorescu (Gaziantep), Andrei Burcă (Yunnan Yukun), Virgil Ghiță (Hannover 96), Bogdan Racovițan (Raków), Ionuț Nedelcearu (Akron Togliatti) și Lisav Eissat (Maccabi Haifa). La mijloc sunt Marius Marin (Pisa), Răzvan Marin (AEK Atena), Vlad Dragomir (Pafos), Olimpiu Moruțan (Aris Thessaloniki), Nicolae Stanciu (Genoa), Ianis Hagi (Alanyaspor) și Alexandru Mitriță (Zhejiang FC). În atac figurează Denis Man (PSV), Valentin Mihăilă (Caykur Rizespor), Florinel Coman (Al-Gharafa) și Denis Drăguș (Eyüpspor).
Cazul lui Radu Drăgușin pune în discuție modul de gestionare a jucătorilor tineri care activează în ligi exigente. Expunerea sa la nivelul de joc de la Tottenham îl plasează într-un context greu de înlocuit imediat la națională, iar agentul evidențiază tocmai această problemă: nu există în prezent un înlocuitor perfect. Pe termen scurt, selecționata va trebui să se adapteze la absența sa fizică, menținându-i totuși locul în planurile tactice pentru momentul revenirii.
Mijlocul lunii octombrie este avansat ca reper pentru o revenire posibilă, iar recomandarea medicilor de a nu accelera recuperarea rămâne prioritară, având în vedere istoricul unor refaceri mai îndelungate în fotbal. Dintre jucătorii chemați pe lista preliminară, unii activează în campionate cu ritm și stiluri diferite, ceea ce complică sincronizarea pentru partidele de calificare.
Lista preliminară și explicațiile agentului sunt utile nu doar pentru suporteri, ci și pentru cei interesați de modul în care cluburile și selecționerii administrează perioadele de absență ale titularilor. Convocarea pe o listă preliminară poate transmite încredere administrativă, dar nu înlocuiește condiția fizică reală cerută de antrenamentele complete. Fotbalul modern impune prudență la reintrarea în competiții după operații la ligamente; exemplele trecute arată atât reveniri rapide, cât și recăderi când ritmul a fost forțat.
Astfel, Radu Drăgușin devine un exemplu relevant pentru dilemele dintre ambițiile competitive ale cluburilor, așteptările echipei naționale și recomandările medicale. Revenirea sa, estimată spre mijlocul lui octombrie, va fi urmărită cu atenție: o refacere bine condusă poate readuce României un fundaș de valoarea celui care devenise titular, în timp ce o reintrare grăbită ar putea prelungi absența. Între timp, selecția pentru partidele cu Moldova și Austria continuă, cu un lot divers din punct de vedere al campionatelor unde evoluează convocații.
Lista include nume precum Horațiu Moldovan, Răzvan Sava, Ionuț Radu, Andrei Rațiu, Deian Sorescu, Andrei Burcă, Virgil Ghiță, Bogdan Racovițan, Ionuț Nedelcearu, Lisav Eissat, Marius Marin, Răzvan Marin, Vlad Dragomir, Olimpiu Moruțan, Nicolae Stanciu, Ianis Hagi, Alexandru Mitriță, Denis Man, Valentin Mihăilă, Florinel Coman și Denis Drăguș, iar absența temporară a lui Drăgușin rămâne un subiect deschis. Ceea ce va conta în lunile următoare este respectarea indicațiilor medicale și ritmul real al refacerii.
Radu Drăgușin este numele central al acestui text în ceea ce privește revenirea la mijlocul lui octombrie. Urmărirea atentă a progresului său oferă informații despre modul în care se armonizează interesele cluburilor, ale selecționerilor și ale echipei medicale când este vorba de jucători esențiali. În cazul concret al naționalei, gestionarea absenței sale va afecta atât structura defensivei, cât și planurile tactice pentru următoarele partide. Cum crezi că ar trebui procedat: includere preventivă pe listă sau așteptare până la revenirea la antrenamente complete?
Fii primul care comentează