Procurorul general Alex Florența a afirmat la Digi24 că strategia de candidatură a lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din 2024 fusese concepută cu mult timp înainte și a beneficiat de sprijinul unei firme cu legături documentate în Federația Rusă, care a realizat o operațiune de microtargetare a publicului român. În mod firesc, subiectul amintește de episoade cunoscute din istoria recentă a campaniilor electorale, când datele online au fost folosite pentru a modela mesaje politice, gândiți-vă la controverse precum Cambridge Analytica, care au demonstrat cât de eficientă poate fi segmentarea digitală în influențarea opiniei publice.
Florența a declarat că intenția de a candida la prezidențialele din 2024 nu a fost rezultatul unei improvizații; a fost planificată din timp, iar inculpatul a încercat să-și creeze puncte de sprijin pentru a ajunge în funcție. În spatele acțiunii s-ar fi aflat o companie cu conexiuni certe în Rusia, care a pus la punct o operațiune de microtargetare: a colectat date din mediul online și din rețelele sociale, a analizat preferințele de vizionare și temele de interes ale anumitor segmente ale populației și le-a folosit pentru a segmenta electoratul în grupuri țintă. Procedura, a explicat procurorul, seamănă cu cea a Cambridge Analytica: date colectate, profiluri create și mesaje adaptate pe segmente precise.
Pe baza acestor analize ar fi fost identificate patru mari narațiuni care rezonează puternic cu anumite segmente ale populației. Pornind de la aceste teme, s-a construit o infrastructură online complexă: pagini pe rețele sociale, site-uri realizate special pentru campanie și chiar site-uri clonă ce imită instituții ale statului sau agenții de presă mainstream. Această rețea a derulat o campanie de dezinformare constantă și susținută, cu un ritm intens și o avalanșă de știri zilnice în mediul online.
Mesajele difuzate aveau un ton alarmist, având ca scop generarea panicii, polarizarea socială și alimentarea reacțiilor antisistem. Persoanele vizate, prin expunerea repetată la aceleași narațiuni, ajungeau capturate în nișe informaționale, ceea ce publicul numește uneori bulă, adică grupuri care consumă exclusiv informații care le întăresc convingerile. Florența a subliniat că acesta este, practic, mecanismul utilizat: segmente sensibilizate identificate, narațiuni calibrate și distribuire masivă printr-o rețea online construită special.
Cazul readuce în prim-plan două probleme practice: protecția datelor personale și vulnerabilitatea pe care o pot crea rețelele sociale atunci când sunt folosite ca instrumente de campanie bine direcționate. Exemplele concrete din declarațiile procurorului, planificare îndelungată, patru narațiuni majore, site-uri clonă, operare în stil Cambridge Analytica, arată cum tehnici de marketing digital pot fi transformate în instrumente cu impact asupra proceselor democratice. Ce măsuri concrete ar putea limita astfel de operațiuni: reglementare mai strictă a platformelor, transparență în finanțarea campaniilor și verificări ale site-urilor care par a fi instituții oficiale? Care crezi că ar fi prima măsură eficientă?
Fii primul care comentează