Bacteriile devin tot mai dificil de tratat din cauza genei NDM, au ajuns în atenția publică din Statele Unite, iar evoluția lor ne readuce aminte de momente istorice când progresele medicale au fost urmate de noi provocări. De la descoperirea antibioticelor în secolul XX și folosirea lor pe scară largă în deceniile următoare, omenirea a înregistrat succese, dar a și creat condițiile pentru noi conflicte microbiene. În prezent, cercetătorii semnalează o creștere alarmantă a bacteriilor rezistente la tratamente, în special a celor care conțin gena NDM, iar situația readuce în discuție importanța testării, supravegherii și a utilizării prudente a antibioticelor.
Cercetătorii de la CDC, într-un studiu publicat în Annals of Internal Medicine, arată că majorarea cazurilor rezistente a fost determinată în special de bacteriile care poartă gena NDM. Aceste microorganisme au trecut din categoria celor considerate odată exotice, asociate mai frecvent cu îngrijiri medicale în străinătate, în rândul cauzelor de infecții observate în SUA. Numărul total al cazurilor rămâne mic din punct de vedere absolut, dar ritmul de creștere este îngrijorător: cazurile legate de NDM au crescut de peste cinci ori în ultimii ani. Situația este agravată de faptul că doar două antibiotice mai sunt eficiente împotriva acestor infecții; medicamentele respective sunt costisitoare și necesită administrare intravenoasă, ceea ce le face mai puțin accesibile și dificil de utilizat în practică.
Experți citați avertizează asupra riscului răspândirii în comunitate, deoarece multe persoane pot fi purtătoare asimptomatice ale bacteriilor rezistente. Aceasta înseamnă că infecții care până acum erau tratate ușor, cum ar fi infecțiile tractului urinar, ar putea deveni recurente sau cronice pentru unii pacienți. David Weiss de la Universitatea Emory a descris creșterea NDM ca pe un pericol serios și extrem de îngrijorător, iar Maroya Walters, unul dintre autorii raportului, a atras atenția asupra posibilelor repercusiuni în cabinetele medicale din întreaga țară.
Fenomenul face parte dintr-un context mai larg al rezistenței la antimicrobiene, în care bacteriile sau ciupercile dezvoltă mecanisme ce le permit să supraviețuiască în prezența medicamentelor concepute pentru a le distruge. Un factor important în această dinamică a fost folosirea abuzivă a antibioticelor: prescripțiile inutile sau tratamentele întrerupte prematur expun germenii la doze subterapeutice, favorizând selecția tulpinilor mai rezistente. CDC a semnalat în ultimii ani prezența unor așa-numite „bacterii de coșmar”, rezistente la mai multe clase de antibiotice, inclusiv la carbapeneme, considerate de mulți clinicieni drept ultima linie de apărare în infecții severe.
Datele folosite în studiul CDC provin din 29 de state care au capacitatea de a efectua testele necesare și de a raporta cazurile rezistente la carbapeneme. În 2023, cercetătorii au înregistrat 4.341 de cazuri de infecții rezistente la carbapeneme în aceste state, dintre care 1.831 erau asociate cu NDM. Nu au fost furnizate detalii despre numărul de decese legate de aceste infecții. Rata infecțiilor rezistente la carbapeneme a urcat de la puțin sub 2 la 100.000 de persoane în 2019 la peste 3 la 100.000 în 2023, o creștere de 69%. În aceeași perioadă, rata cazurilor de NDM a crescut de la aproximativ 0, 25 la 100.000 la circa 1, 35 la 100.000, adică o creștere de aproximativ 460%.
Un cercetător independent, Jason Burnham de la Universitatea din Washington, a sugerat că pandemia de COVID-19 ar putea fi legată de această creștere. În timpul pandemiei a existat o creștere substanțială a utilizării antibioticelor, iar consumul sporit ar putea explica acum niveluri mai ridicate ale rezistenței. Totuși, datele raportate de CDC sunt incomplete. Multe state nu efectuează sau nu raportează toate testele necesare, iar multe spitale nu dispun de capacitatea de a detecta anumite forme de rezistență genetică. În plus, CDC nu a avut date din state foarte populate precum California, Florida, New York și Texas, astfel că numărul real al infecțiilor din SUA este probabil subestimat, după cum notează Burnham.
Această situație scoate în evidență două aspecte esențiale: necesitatea prioritizării diagnosticării și supravegherii, precum și importanța utilizării responsabile a antibioticelor. Testarea adecvată în cât mai multe state și spitale ar oferi o imagine mai fidelă a răspândirii NDM și a altor forme de rezistență. De asemenea, informarea pacienților și responsabilitatea în prescrierea antibioticelor rămân instrumente cheie pentru a preveni apariția unor tulpini tot mai rezistente. Iar în timp ce medicina caută noi medicamente și strategii, este important să gestionăm cu grijă resursele existente; altfel, riscăm ca ultimul antibiotic eficient să devină o raritate.
Studiul precizează cifre clare: 4.341 de cazuri raportate în cele 29 de state în 2023, dintre care 1.831 asociate genei NDM, precum și creșteri de 69% pentru rezistența la carbapeneme și de aproximativ 460% pentru NDM între 2019 și 2023. Testarea incompletă în multe state, inclusiv absența datelor din patru state mari, sugerează că adevărata dimensiune nu este complet reflectată în aceste statistici. Cum ar arăta o imagine mai completă dacă toate statele ar raporta și ar testa uniform? Ce resurse ar fi necesare pentru a extinde capacitatea laboratoarelor și a asigura tratamente accesibile pentru cei afectați?
CDC, studiul publicat în Annals of Internal Medicine, cifrele din 2023 și posibila legătură cu pandemia sunt punctele-cheie ale materialului, subliniind nevoia de acțiune în materie de testare și practici de prescriere. Cum crezi că ar trebui să se implice autoritățile sanitare și spitalele pentru a limita răspândirea genei NDM și a altor forme de rezistență?
Fii primul care comentează