Să discutăm o decizie care ne privește pe toți la cumpărături: liderul PSD Sorin Grindeanu a comunicat că în coaliția de guvernare s-a hotărât păstrarea plafonării adaosului comercial pentru 17 produse alimentare de bază, măsură care rămâne în vigoare în România. De la motive istorice legate de protecția consumatorilor până la politici actuale privind inflația, decizia reprezintă o încercare de a atenua scumpirile care lovesc în special familiile cu venituri mici și medii.
Grindeanu a scris marți seară că românii vor continua să găsească cele 17 produse esențiale la prețuri mai reduse, pentru că partenerii din coaliție au acceptat argumentele specialiștilor PSD. Urmează ca Guvernul să transpună rapid decizia Coaliției, astfel încât termenul inițial, 1 octombrie, dată la care măsura ar fi expirat, să fie prelungit. Nu e o surpriză de lux: mai degrabă este o prelungire pragmatică a unei politici care a funcționat până acum pentru stabilizarea prețurilor.
Mesajul central al lui Grindeanu e clar: renunțarea la plafonarea adaosului comercial ar provoca creșteri de preț care ar pune în pericol peste un milion de români, trimițându-i spre sărăcie și excluziune socială în 2026. El afirmă că plafonarea a contribuit la menținerea unor prețuri mai mici și a protejat puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri reduse sau medii. În registrul politicii obișnuite, a folosit imagini serioase pentru a evidenția consecințele unei posibile eliminări a măsurii, atrăgând atenția asupra impactului social al accelerării scumpirilor.
Contextul e relevant: această plafonare a adaosurilor pentru 17 produse de bază a fost introdusă anterior de Guvernul condus de Marcel Ciolacu și apoi prelungită. Termenul inițial urma să expire pe 1 octombrie, iar decizia recentă urmărește tocmai evitarea unei întreruperi care ar fi permis comercianților să mărească rapid prețurile. Practic, este o măsură administrativă menită să păstreze stabilitatea la raft pentru un set limitat de produse esențiale.
Argumentele economice sunt directe și cunoscute: în perioade de creștere a prețurilor, intervențiile de acest tip pot tempera avansul facturilor alimentare pentru cei mai vulnerabili. Criticii, însă, susțin în general că astfel de intervenții pot denatura piața, pot reduce marjele comercianților și, pe termen lung, pot genera efecte nedorite în lanțul de aprovizionare. Anunțul lui Grindeanu ocolește discuțiile despre posibile efecte secundare și pune accentul pe protecția socială imediată.
Pe plan practic, urmează pași procedurali: Guvernul trebuie să consemneze în acte hotărârea Coaliției, astfel încât prelungirea să devină aplicabilă înainte de expirarea termenului. Măsura țintește explicit plafonarea adaosului comercial la 17 produse alimentare de bază, nu o intervenție extinsă asupra întregii piețe alimentare.
Ce rămâne esențial de reținut: numele Sorin Grindeanu, data de 1 octombrie ca termen-limită, numărul de 17 produse și avertismentul referitor la peste un milion de persoane care ar putea intra în risc de sărăcie reprezintă repere concrete ale acestui anunț. Pe scurt, decizia urmărește menținerea accesului la alimente esențiale la prețuri mai puțin volatile pentru cei mai expuși.
Întrebarea pentru tine: consideri că plafonarea adaosului comercial pentru aceste 17 produse poate reprezenta o soluție durabilă pe termen lung sau rămâne o măsură temporară aplicabilă doar în perioade de criză?
Fii primul care comentează