Președintele Nicușor Dan vorbește deschis despre reformele din justiție și despre ritmul de implementare, iar discuțiile au avut loc în două interviuri recente la TVR și B1. Istoria tentativelelor de schimbare a sistemului judiciar românesc este îndelungată: de la reformele post‑1989 și promisiunile politice din campanii, până la presiunile venite dinspre UE și cazurile care au scos la iveală slăbiciuni ale instituțiilor. În acest cadru, Dan afirmă că nu a abandonat reformele, dar că ele necesită timp, consens și o „masă critică” de susținere.
În emisiuni, președintele a reiterat că modificările trebuie negociate și că există limite legale în acțiunile instituțiilor. El a subliniat importanța dialogului cu Ministerul Justiției, cu Consiliul Superior al Magistraturii și cu alte entități, afirmând că pentru ca intervențiile prezidențiale să aibă efect sunt necesare multe ore de consultări. Pe scurt, reformele nu pot fi realizate printr‑un gest unilateral de forță, observație văzută de unii ca pragmatică; de alții, ca un reproș privind ritmul prea lent.
Un subiect revenit în discuție este proiectul de lege privind pensiile și vârsta de pensionare a magistraților, aflat acum la Curtea Constituțională și susținut pentru prima dată de premierul Ilie Bolojan ca mijloc de consolidare a credibilității publice. Președintele Dan a declarat că susține o abordare moderată: nu ar trebui ca perioada activă rămasă până la pensionare a unui magistrat să se dubleze, în principiu, dar este de acord că pensiile celor care ies la pensie trebuie reduse. Afirmațiile sale anterioare, în care părea să argumenteze pentru natura dificilă a muncii magistraților și implicit pentru privilegii, au creat neliniște în opinia publică.
La întrebarea de la B1 TV dacă a renunțat la lupta anticorupție, Dan a răspuns ferm: nu. A explicat însă că cadrul instituțional și normativ s‑a construit treptat și că schimbările necesită nu doar voință, ci și o masă critică de persoane și instituții care să le susțină. La TVR a insistat că această masă critică trebuie să provină din rândul celor implicați în reforme și a amintit de limitările legale ce trebuie respectate.
În campania electorală, Dan a avut declarații mai critice față de modul în care anumite tipuri de corupție sunt investigate, sau nu, de procurori, în special de Direcția Națională Anticorupție. A menționat domenii precum evaziunea fiscală la scară mare, corupția în sectorul imobiliar, traficul de droguri și tăierile ilegale de păduri, susținând că anumite arii de corupție scapă prea ușor atenției anchetelor. Aceste observații au fost aduse public încă din mai, înainte de alegeri.
Problema ridicată de Dan, că reformele cer timp, relații constructive între instituții și respectarea limitelor legale, ridică o întrebare mai amplă privind ritmul schimbării într‑un sistem complex. Un exemplu concret din text este proiectul de lege privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, iar o idee‑cheie este conceptul de „dublare” a perioadei rămase până la pensionare, pe care el o contestă. Dialogul menționat între președinte, Ministerul Justiției și CSM influențează direct modul în care aceste reforme vor fi puse în practică. Care credeți că este cel mai eficient mod de a îmbina respectul pentru lege cu necesitatea unei reforme judiciare vizibile și rapide?
Eh, e complicat asta cu reformele. vezi tu, nu poți schimba tot dintr-o dată fără să dai cu firea de pereți; dar nici să tot amâni la nesfârșit nu merge. Dan are dreptate pe ideea că trebuie consens, ore de discuții etc, dar lumea vrea rezultate vizibile, nu doar vorbe. Dacă s-ar lucra cu etape clare, termene scurte și independență reală pentru procurori + mecanisme de supraveghere transparentă, cred că ar merge mai repede. reduci pensii exagerate ok, dar ai nevoie de proceduri clare ca să nu se recurgă la abuzuri; și da, reformele cer resurse, training, IT modern, baze de date interoperabile — chestii practice care accelerează anchetele. pe scurt: mix de reforme legislative validate public + acte administrative rapide si digitale + presiune civica constantă. nu e magic, dar funcționează mai bine decât teatrul politic. vezi să nu dispăra…
nu-mi convine faza cu „masa critica” dar ok stiu ce vrea sa zica dan adica fara sustinere nu schimbi nimic dar hai sa fim seriosi prea mult timp pierdut si vorbe multe e nevoie de actiuni punctuale sa vezi rezultate nu doar consultari la infinit si da ar fi ok sa se dea jos pensii nesimtite si sa se vada transparent cine ramane in sistem ca sa nu mai scape chestii mari evaziune ilegala paduri etc dar fara sa bati la lege fortat sau cu abuz ca after all nu vrem un sistem la fel de putred doar ca altfel tactica, deci mix: lege dar termene clare si responsabili evidentiati public si controale externe reale nu doar rapoarte interne si uff cine stie poate asa incepem sa vedem ceva, sau nu 🙂
daaar prea mult vorbit, prea putin fapte