Ministrul Educației, Daniel David, a vorbit la Europa FM despre necesitatea regândirii bugetului educației pentru anul viitor, despre verificarea comasărilor din sistem și despre revizuirea plății cu ora, după clarificarea situației fiscal-bugetare. Declarațiile au fost făcute într-o perioadă tensionată, când mai multe segmente ale învățământului au fost afectate și s-au înregistrat proteste.
Reformele în educație au un farmec aparte: par mereu necesare și tot timpul incomode. Daniel David afirmă că a fost un ministru de criză pus într-o situație dificilă, deoarece efectele măsurilor s-au resimțit printre elevi, studenți, profesori și părinți. A subliniat că nu a avut multă liniște, pentru că fiecare componentă a sistemului a fost afectată și a cerut intervenție imediată. Mesajul transmis a fost unul responsabil: înțeleg disconfortul, însă aceste măsuri urmăresc salvarea pe termen scurt și crearea premiselor pentru anul următor.
Cu toate acestea, ministrul și-a exprimat optimismul, observând că, în pofida avertismentelor despre posibile dezastru încă din iunie, examenele importante au avut loc: Evaluarea Națională, al doilea Bacalaureat, definitivatul și titularizarea. Anul școlar a început, poate cu mai puțină festivitate, dar a început, semn că sistemul funcționează, chiar dacă într-o notă mai sobră. David a sugerat că această frustrare proeuropeană, a cărei motivație o recunoaște, poate fi canalizată constructiv, transformând nemulțumirea într-un impuls al schimbării, nu într-un blocaj.
Referitor la protestele din educație, ministrul a menționat prezența a aproximativ 10.000 de persoane, un număr semnificativ, deși nu atât de mare pe cât sperau sindicatele. A precizat însă că, în același timp, au fost și cadre didactice care au primit elevii în școli, ceea ce indică o varietate de atitudini în cadrul sistemului. Daniel David a afirmat că a încercat să filtreze deciziile economico-fiscale după principii clare: nu se concediază personal didactic, pentru că sistemul are nevoie de profesori, , nu se taie salarii și orice măsură trebuie să corespundă, într-o formă sau alta, cu practici educaționale din țări occidentale, chiar dacă nu toate soluțiile adoptate se potrivesc perfect modelelor europene.
Privind înainte, ministrul a schițat câteva direcții practice. Bugetul pentru anul viitor trebuie regândit, cu o atenție sporită asupra comasărilor școlare: unele s-au dovedit reușite, altele poate nu au fost inspirate, iar analiza trebuie să arate ce funcționează și ce trebuie corectat pentru anul școlar următor. În plus, a propus reanalizarea plății cu ora: ideea este ca, odată ce stabilitatea fiscal-bugetară permitirá, să se introducă diferențieri pe zone, acolo unde este greu să atragi profesori, ar putea exista un indicator prin care valoarea plății să crească pentru a face postul mai atractiv. Nu e o soluție miraculoasă, dar reprezintă o încercare de a corela resursele cu realitățile locale.
Analiza acestor propuneri relevă o abordare pragmatică: protejarea locurilor de muncă și a salariilor, evaluarea practicilor de organizare școlară și ajustarea compensațiilor pentru a răspunde problemelor de personal. Exemple concrete amintite: Evaluarea Națională, al doilea Bacalaureat, definitivatul, titularizarea și cifra de circa 10.000 de participanți la protest. Propunerea de revizuire a plății cu ora urmărește explicit creșterea compensației în zonele în care e dificilă atragerea cadrelor didactice.
Daniel David abordează subiecte care influențează direct funcționarea școlilor și viața profesorilor și elevilor. Ce schimbări practice crezi că ar fi cele mai eficiente pentru a atrage profesori în zonele defavorizate: majorarea plății cu ora, stimulente pe termen lung, locuințe de serviciu sau alte măsuri?
da, plătește mai bine, dă și casa, nu doar promisiuni vagi.
Da, e ok să regândești bugetu, dar sincer, pe teleleu sună cam vag. Majorarea plății cu ora ar ajuta în zonele greu accesibile, daaar nu rezolvă tot: lipsa de locuințe, transport scump, condiții proaste în școli contează la fel. Ar fi bine și niște stimulente pe termen lung (bonus la vechime dacă stai 3-5 ani acolo), scutiri fiscale locale, și programe de locuințe de serviciu sau chirii subvenționate. Și formare continuă reală, nu cursuri de doi bani; profesorii vor stabilitate și respect, nu doar bani pe oră. Oricum, fără un plan pe 3-5 ani o să tot improvizăm, și iar vor fi proteste. vezi să nu…
Sunt de acord cu ideea de diferențiere a plății pe zone, dar nu e suficient: majorare orară + sporuri pe termen scurt sunt ok, dar trebuie și locuințe de serviciu sau facilități (transport, internet gratuit), plus programe de mentorat ca să nu se simtă singuri profii în sate. si da, chestia cu comasările trebuie analizată local, unele au mers, altele au stricat tot; vezi să nu rămână copii cu naveta prea mare. dacă vrei rezultate pe termen lung, oferă și perspective: angajare stabilă, posibilitatea clară de carieră, formare continuă si ceva bonus la titularizare pt zonele greu de atras. 🙃📚🚍🏠
Majorarea plății cu ora ar ajuta, dar combinată cu stimulente pe termen lung și facilități locative ar fi mai eficientă; cum se vor prioritiza zonele vulnerabile?
Da, da, iarasi vorbim. Pai simplu: mareste plata cu ora acolo unde nu vin profesori. Nu papagalarii cu hartii, ci bani in plus efectiv. Daca vrei sa stai cu familia in oras mic, da si locuinte de serviciu sau chirie suportata. Si stimulente pe termen lung: primesti maximum cotizat, bonus la titularizare, sporuri anuale pt performanta + traininguri platite. Taxe reduse pt cei care lucreaza in zone izolate, si transport gratis sau compensat. Nu mai inventati scheme complicate. Si controleaza cum se cheltuiesc banii, ca se pierde pe drum. Simplu: mai multi bani, conditii decente, locuinta sau chirie, si atunci vin. Cam atat.