Un grup de 36 de conducători din media, sport, securitate şi comerţ european au adresat o scrisoare Comisiei Europene, solicitând reguli clare la nivelul UE pentru a împiedica difuzarea neautorizată online a evenimentelor sportive şi culturale în direct. Semnatarii, provenind din televiziuni, ligi sportive, case de producţie şi sindicate, avertizează că pirateria în direct creşte rapid şi pune în pericol atât veniturile sectorului, cât şi locurile de muncă şi siguranţa consumatorilor.
De la telegraf până la transmisiunile prin streaming de azi, difuzarea live a avut întotdeauna scopul de a ajunge la public în timp real. Totuşi, în ultimele decenii, odată cu digitalizarea şi accesul global la conţinut, au apărut ecosisteme ilegale paralele care erodează valoarea produsului cultural sau sportiv. În scrisoarea trimisă vicepreşedintelui executiv Henna Virkkunen şi comisarului Glenn Micallef, liderii arată că recomandarea Comisiei din 2023 privind combaterea pirateriei evenimentelor live nu a generat rezultate concrete, iar companiile legitime rămân vulnerabile în faţa reţelelor organizate care coordonează streaminguri neautorizate.
Documentul evidenţiază cifre îngrijorătoare: în 2024, 81% din streamurile live detectate ca ilegale în Europa nu au fost oprite, iar sub 3% au fost suspendate în primele 30 de minute după notificare. Datele pentru prima jumătate a lui 2025 nu indică îmbunătăţiri. Expansiunea platformelor Pirate IPTV şi a dispozitivelor aferente înrăutăţeşte pierderile: estimările anuale ating 2, 2 miliarde de euro pentru industria audiovizuală din Italia, 1, 8 miliarde în Germania şi 1, 5 miliarde în Franţa. Pe lângă impactul economic, semnatarii avertizează că utilizatorii platformelor neautorizate sunt expuşi riscurilor precum malware, furt de date şi lipsa protecţiei pentru copii, iar statul pierde venituri fiscale care susţin servicii publice.
Semnatarii, printre care UNI Europa Media, Sky, DAZN, Premier League, Paramount, Warner Bros Discovery Sports Europe, Canal+, Liga Profesionistă de Fotbal din Spania şi alţii, solicită măsuri legislative obligatorii la nivelul UE. Propunerile vizează implementarea unor proceduri care să permită eliminarea rapidă a conţinutului ilegal, ideal în maximum 30 de minute de la primirea unei notificări, instituirea unor ordine dinamice de blocare la nivel european care să urmărească site-urile mirror şi domeniile succesoare, şi introducerea unor politici KYBC solide pentru intermediari precum platforme, furnizori de găzduire, VPN-uri, CDN-uri şi magazine de aplicaţii. De asemenea, cer aplicarea consecventă a Regulamentului privind serviciile digitale şi recunoaşterea unor entităţi private ca Trusted Flagger de către autorităţile naţionale competente.
Reprezentanţii industriei susţin că măsurile voluntare şi aplicarea privată a drepturilor nu mai sunt suficiente; reţelele infracţionale se dezvoltă prea rapid şi dispun de tehnologii sofisticate care depăşesc viteza actualelor remedii legale. În scrisoare, oferă suport cu date, expertiză şi asistenţă tehnică pentru a colabora cu serviciile Comisiei la elaborarea unor instrumente legislative ţintite, menite să restabilească fluxurile financiare necesare pentru conţinut audiovizual de calitate, sport de masă, evenimente live, crearea de locuri de muncă şi venituri fiscale, şi pentru a tăia legătura dintre bani şi organizaţiile criminale.
Lista semnatarilor acoperă un spectru larg: ACT (Sky Group), AMC Networks International, ATP Media, beIN Media Group, CANAL+, DAZN, DFL Deutsche Fussball Liga, Euroleague Basketball, European Arenas Association, European Leagues, Lega Calcio Serie A, Liga naţională de fotbal profesional din Spania, London Marathon Group, Paramount, Pearle, Live Performance Europe, PGA European Tour, Premier League, RTL Group, Sky Group, TF1 Group, The Walt Disney Company, UNI Europa şi multe alte companii şi organizaţii din domeniu. Tonul lor este ferm, dar orientat spre cooperare: cer întâlniri şi dialog pentru a transforma recomandările din 2023 în norme cu efect real.
Iniţiativa readuce în prim-plan tensiunea dintre libertatea tehnologică şi protecţia proprietăţii intelectuale, precum şi rolul reglementării în menţinerea echilibrului între inovaţie şi securitatea pieţei culturale. Propunerile practice, de la limite de timp pentru eliminarea conţinutului ilegal până la blocări dinamice şi controale KYBC, urmăresc să folosească instrumentele tehnologice disponibile pentru protejarea unui model economic care susţine producţia de conţinut. Totodată, ele ridică întrebări privind implementarea: cine va supraveghea aplicarea, cum vor fi protejate drepturile utilizatorilor şi ce costuri administrative vor apărea la nivel naţional pentru acordarea statutului Trusted Flagger.
Scrisoarea scoate în evidenţă şi o realitate concretă: pierderile estimate la 2, 2 miliarde de euro în Italia, 1, 8 miliarde în Germania şi 1, 5 miliarde în Franţa reflectă costul ascuns al pirateriei live. Aceste cifre susţin cererea pentru o abordare legislativă clară şi coordonată la nivel european, în locul unui şir de soluţii fragmentate şi voluntare care, în opinia semnatarilor, nu au adus rezultate măsurabile. Propunerile sunt tehnice, dar urmăresc un scop simplu: ca producătorii şi drepturile lor să nu fie constant subminate de fluxuri ilegale în expansiune.
Unitatea între actorii diferiţi, de la ligi sportive la studiouri şi asociaţii sindicale, subliniază natura transversală a problemei. Dacă legislaţia va interveni la timp, argumentează semnatarii, se pot proteja investiţiile în conţinut, se pot menţine locurile de muncă şi veniturile pentru bugetele publice. În acelaşi timp, orice intervenţie legislativă trebuie calibrată pentru a nu afecta libertăţile fundamentale sau accesul legal la conţinut.
Scrisoarea se finalizează cu o dispoziţie de cooperare: liderii oferă date, expertiză şi suport tehnic şi solicită întâlniri pentru a discuta paşii următori. Propunerea lor este clară, transformarea recomandării din 2023 într-un cadru legislativ aplicabil rapid şi eficient.
Estimarea pierderilor din Italia, 2, 2 miliarde de euro, ilustrează amploarea economică a problemei şi urgenţa unei intervenţii. Exemple concrete precum cererea de suspendare în maximum 30 de minute, introducerea blocajelor dinamice la nivelul UE şi acordarea statutului Trusted Flagger sunt măsuri tehnice care, dacă sunt implementate, ar putea schimba modul de gestionare a distribuirii neautorizate a conţinutului live. Credeţi că un pachet legislativ european ar putea reduce eficient pirateria live sau problema ţine mai degrabă de aplicarea la nivel naţional?
Fii primul care comentează