China a convocat lumea la Beijing pentru a-și afișa forța, liderul Xi Jinping a vorbit despre renașterea națiunii și a subliniat rolul Beijingului în arhitectura internațională, iar la o grandioasă paradă militară au participat și Vladimir Putin și Kim Jong Un. Evenimentul a comemorat 80 de ani de la capitularea Japoniei în al Doilea Război Mondial și a fost conceput pentru a ilustra puterea și influența tot mai mare a Chinei pe scena globală.
Din perspectivă istorică, paradele militare au servit constant ca mijloc prin care statele își expun forța, de la defilările europene din secolul al XIX-lea până la marile spectacole propagandistice ale secolului XX. Ceea ce s-a văzut la Beijing a îmbinat această tradiție cu tehnologia contemporană și mesaje geopolitice directe: Xi a afirmat că renașterea Chinei este ireversibilă și a pus accent pe pace și dezvoltare, propunând totodată o alegere între dialog și confruntare. Mesajul nu vizează doar audiența internă, ci și o încercare de repoziționare a Chinei ca un fel de gardian al unei ordini globale post-americane.
Prezența lui Vladimir Putin și a lui Kim Jong Un la defilare a conferit evenimentului o aură atipică. Ambii sunt figuri controversate în Occident, Putin asociat cu războiul din Ucraina, Kim cu programul nuclear nord-coreean, iar apariția lor alături de Xi a accentuat o direcție comună spre consolidarea unor legături strategice. Kim a sosit la Beijing cu trenul blindat, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, al cărei rol este intens speculat de serviciile regionale de informații; agențiile sud-coreene o estimează la aproximativ 10 ani. Detaliile despre ea rămân însă reduse și contradictorii, ceea ce e de așteptat într-un regim atât de opac.
Parada în sine a impresionat prin amploare: mii de participanți, peste 50.000 de spectatori în Piața Tiananmen și o gamă largă de echipamente militare, rachete de apărare antiaeriană, rachete anti-navă, rachete hipersonice, rachete balistice intercontinentale, drone, torpile, câini roboți și noi vehicule blindate. Multe din tehnologiile expuse oglindesc investițiile majore în capacități militare avansate. Organizarea a implicat restricții serioase în oraș: străzi și școli închise, repetiții nocturne și mii de voluntari și membri ai partidului mobilizați pentru securitate și supraveghere.
Un moment cu încărcătură simbolică a fost eliberarea a 80.000 de porumbei deasupra pieței, un gest menit să sugereze pacea. Porumbeii au fost împrumutați de la crescători locali din Beijing, o soluție practică care arată că și gesturile simbolice mari au un detaliu logistic în spate. Printre elementele vizuale, ținuta lui Xi a atras atenția: un costum ce amintește de haina purtată de Mao Zedong, trimisând la continuitatea anumitor forme de legitimitate politică în China contemporană. Contextul istoric al Revoluției Culturale, menționat frecvent de analiști, rămâne o parte întunecată a istoriei chineze, cu repercusiuni sociale profunde.
Pe plan diplomatic, evenimentul a fost și o ocazie pentru semnarea unor acorduri: Putin a încheiat noi proiecte energetice cu China, iar prezența lui Kim i-a oferit oportunitatea unui sprijin tacit pentru ambițiile sale militare, ceea ce ridică semne de întrebare privind echilibrele regionale. În paralel, discursul lui Xi a criticat securitățile hegemonice, o aluzie la politicile Statelor Unite, și a încercat să contureze o narațiune în care China și Rusia joacă roluri centrale în ordinea postbelică.
Reacțiile din Occident au variat între evitare și ironie. Fostul președinte american Donald Trump a comentat pe platforma sa socială într-un ton sarcastic, cerând ca reprezentanții chinezi să transmită salutări lui Putin și lui Kim și sugerând o conspirație împotriva Statelor Unite. În absența unei participări numeroase a liderilor occidentali, parada a părut mai degrabă orientată spre publicul intern și spre aliații neoccidentali.
Evenimentul nu a lăsat loc improvizațiilor: securitatea a fost aspră, mobilizările locale intense, iar spectacolul coregrafiat aproape milimetric. A reprezentat și o demonstrație de soft power, prin retorica despre pace și renaștere, combinată cu hard power, ilustrată de arsenalul prezentat.
Ziua aniversară nu a fost doar despre echipamente și discursuri; a constituit o mostră de strategie geopolitică. China a folosit ceremonia pentru a-și reafirma poziția, pentru a întări legăturile cu Rusia și Coreea de Nord și pentru a transmite un semnal clar către Washington: ordinea globală poate fi reimaginată. Rămâne de urmărit impactul pe termen lung al acestor gesturi, atât în planul securității regionale, cât și în cel al relațiilor economice și diplomatice. Amintește-ți numele lui Xi, prezența lui Putin și Kim, cifra 80 și tehnologiile expuse; acestea creează o punte între trecutul comemorat și viziunea geopolitică a Chinei pentru viitor. Ce părere ai despre importanța acestor gesturi pentru echilibrul puterii la nivel global?
xi, putin, kim la Beijing. 80 porumbei, rachete, câini roboți. balance? greu, dar parteneriatele lor cresc. stiu că China testează DF-17 hipersonic, cam nasol pt vecini. și trenul blindat al lui kim e vechi sovietic, merge încet, dar sigur. pare că vor o lume fără SUA în centru. eu, meh, mai bine dialog decât bătăi. 🙂