Când două companii importante din ecosistemul web se confruntă în justiție, situația devine imediat relevantă pentru orice site care folosește WordPress. WP Engine a depus o a doua plângere amendată împotriva Automattic și a cofondatorului Matt Mullenweg, după ce instanța din septembrie 2025 a respins parțial un dosar anterior, oferindu-i în același timp oportunitatea de a corecta lipsurile. Litigiile dintre platforme și furnizori de servicii web nu sunt o noutate; de la dispute privind brevetele la dezbateri despre controlul ecosistemelor software, s-a văzut frecvent cum puterea tehnologică poate oscila între concurență și dominație. În centrul atenției se află acum acuzațiile referitoare la modul în care accesul la WordPress.org și la depozitele oficiale de pluginuri ar putea fi utilizat pentru a influența competiția.
Judecătorul a eliminat, în septembrie, două capete de acuzare pe motive procedurale: acuzația de tentativă de extorcare a fost anulată pentru că se baza pe o prevedere a Codului Penal din California, care ține de drept penal și nu poate sta la baza unei acțiuni civile, iar invocarea abuzului de marcă a fost respinsă pentru că, în mod obișnuit, acea noțiune servește ca apărare, nu ca pretenție. Celelalte capete de acuzare au fost însă respinse cu posibilitatea de rectificare, iar WP Engine a profitat de această șansă: a reînaintat la tribunal o plângere extinsă, refăcând șase capete de acuzare pentru a adresa observațiile instanței.
Printre capetele reintroduse se numără solicitări serioase: un punct legat de Computer Fraud and Abuse Act, două acuzații privind tentativă de monopolizare sub legile Sherman și Cartwright, precum și capete în baza Legii Lanham referitoare la concurența neloială și publicitatea înșelătoare. Practic, WP Engine a revizuit numerotarea și conținutul unor capete, iar ceea ce fusese anterior Count 16 de Trademark Misuse a fost eliminat fără posibilitatea de amendare, în timp ce un nou Count 16 conform Legii Lanham figurează acum în plângere.
Ca răspuns la observația instanței că definițiile piețelor erau vagi, WP Engine a alocat aproape 27 de pagini pentru a descrie patru piețe relevante: piața sistemelor de management al conținutului (CMS), care cuprinde atât soluții open-source, cât și proprietare; piața serviciilor de găzduire specializate WordPress; piața distribuției de pluginuri prin depozitul WordPress.org; și, mai punctual, piața pluginurilor pentru câmpuri personalizate, concentrându-se pe Advanced Custom Fields și produse similare. Scopul este să evidențieze clar aria în care Automattic ar deține putere de piață și cum acel control ar putea afecta competiția.
Pe tema monopolizării, noua plângere adaugă detalii menite să arate influența Automattic: controlul asupra depozitelor oficiale de pluginuri și teme, rolul lui Matt Mullenweg ca lider al Automattic și influența sa asupra operațiunilor WordPress.org, plus date statistice, WordPress rulează peste 40% din site-urile globale, toate acestea sunt folosite pentru a susține teoria că Automattic poate impune reguli care afectează vizibilitatea și distribuția în ecosistem. Plângerea încearcă astfel să conecteze controlul tehnic și administrativ cu un efect concret asupra competiției.
Instanța a mai reproșat că acuzațiile privind comportamentul exclusivist erau prezentate prea sumar. Răspunsul WP Engine a fost să ofere exemple concrete: blocarea sau limitarea accesului la resursele WordPress.org, impunerea unor condiții legate de utilizarea mărcilor, presiuni asupra dezvoltatorilor de pluginuri pentru a evita colaborările cu WP Engine și chiar susținerea unui aranjament de tip tying, prin care participarea în ecosistem ar fi condiționată de acceptarea anumitor reguli impuse de Automattic. Aceste descrieri urmăresc să transforme reproșul de vag în fapte detaliate, cu referire la funcționalități și canale de distribuție.
A doua plângere amendată numără 175 de pagini, semn că WP Engine a încercat să acopere toate lacunele semnalate de judecător. Reînaintarea nu înseamnă că WP Engine a obținut câștig de cauză, ci că dispută continuă și că multe dintre acuzațiile considerate anterior „cele mai serioase” au fost refăcute și readuse în discuție. Mullenweg afirmase anterior că mai multe capete de acuzare fuseseră eliminate, dar formularea instanței a permis tocmai remedierea și reînaintarea unor astfel de capete, ceea ce face ca declarațiile optimiste să pară, cel puțin, premature.
Litigiul pune în discuție nu doar cele două părți, ci și modul în care platformele cu poziție dominantă gestionează accesul la infrastructuri esențiale pentru dezvoltatori și furnizori. Cazuri similare din alte industrii au arătat că definirea pieței și demonstrarea prejudiciului competitiv necesită documentație și exemple precise, lucru pe care WP Engine l-a făcut în această plângere. Totodată, disputa evidențiază cum instrumentele juridice naționale și federale, precum CFAA sau legile antitrust, sunt supuse interpretării în contexte tehnice contemporane.
WP Engine, Automattic și Matt Mullenweg rămân protagoniștii procesului. Plângerea amendată readuce în discuție elemente concrete: depozitul WordPress.org, numeroase pluginuri, controlul asupra mărcilor și date precum ponderea WordPress pe internet. Efectele deciziei instanței asupra modului în care dezvoltatorii și furnizorii accesează platformele rămân o întrebare deschisă, iar următoarele depuneri și posibile răspunsuri vor arăta dacă acuzațiile privind tie-in, monopolizare și restricții de acces se susțin în fața tribunalului.
Automattic a contestat demersurile, iar WP Engine a revenit cu materiale mai ample. Procesul atinge aspecte practice, cum ar fi cine decide ce pluginuri sunt vizibile și cum se reglementează distribuția în interiorul unui ecosistem care deservește milioane de site-uri. Deznodământul va depinde de probe, de interpretarea legii și de cât de convingător vor fi demonstrate legăturile între controlul tehnic și efectele antitrust.
WP Engine a refăcut șase capete de acuzare majore și a adăugat sute de pagini de detalii despre piețele și comportamentele reclamatе, iar cazul va continua cu replica părților și, cel mai probabil, cu noi runde de argumente juridice. Care dintre aceste afirmații, despre depozite, pluginuri sau influența lui Mullenweg, crezi că va conta cel mai mult în fața judecătorului?
Fii primul care comentează