Referendumurile organizate în timpul conflictelor au redesenat harta Europei în secolul trecut, iar acum, la Kupiansk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski pariază pe o gest politică și simbolic: apare cu vestă antiglonț și cu un telefon mobil în mână pentru selfie-uri în fața trupelor, iar Kievul discută despre un referendum privind o posibilă cedare a Donbassului, notează La Stampa. Inițiativa lui Zelenski vine ca răspuns la îndemnul fostului președinte american Donald Trump de a organiza alegeri; Ucraina spune că e dispusă să meargă la vot, dar cere mai întâi garanții de securitate. Mesajul e limpede: miză totală, în condițiile în care presiunea diplomatică din Washington crește, la fel ca cea militară dinspre Moscova, iar mingea pare, pentru moment, în terenul politic al lui Trump.
Organizarea unor alegeri în plin conflict pare însă aproape imposibilă. Sunt milioane de persoane refugiate, circa un milion de soldați la front, iar aproape un sfert din teritoriul ucrainean rămâne ocupat. Bombardamentele rusești continuă să afecteze orașele ucrainene, ceea ce complică orice plan electoral. Un sondaj recent arată că doar 11% dintre alegători ar dori alegeri imediate, 22% s-ar prezenta la vot în cazul unui armistițiu, iar 63% preferă să amâne decizia până după încetarea ostilităților. Aceste cifre reflectă o reținere largă în rândul populației față de transformarea unei situații militare încă incerte într-un exercițiu democratic.
Din punct de vedere politic, Zelenski rămâne o figură cheie: sondajele îl plasează în fruntea intențiilor de vot cu aproximativ 20%, urmat de aproape de generalul Valery Zaluzhny cu 19%. Alte cercetări sugerează însă că, într-un tur decisiv, fostul comandant al armatei ar putea învinge pe Zelenski cu 42, 6% față de 26, 3%. Totodată, numele șefului serviciilor secrete Kyrylo Budanov circulă în spațiul public, ceea ce ar putea complica și mai mult un eventual duel politic. Încrederea în Zelenski rămâne ridicată, în jur de 60%, dar există și voci care consideră că ar trebui să demisioneze după război, într-un mod asemănător retragerii lui Winston Churchill după anumite momente politice, ceea ce arată că publicul diferențiază leadershipul de război de cel de pace.
Atacurile politice venite din partea lui Trump au avut, paradoxal, perioade în care i-au consolidat popularitatea lui Zelenski, iar acesta rămâne în fruntea preferințelor în ciuda unor scandaluri de corupție care au vizat guvernul de la Kiev. Pentru mulți ucraineni, însă, alegerile nu sunt acum o prioritate; preocupările legate de securitate, supraviețuire și reconstrucție sunt mai presus pe listă. Operațiunea anticorupție numită Mâini curate și reluarea posibilă a discuțiilor asupra unui armistițiu au reaprins rivalitățile politice interne. Aproape un sfert dintre alegători nu știu pe cine să voteze, iar nici Zaluzhny, nici Budanov nu sunt încă candidați oficiali, ceea ce menține scena politică deschisă și imprevizibilă.
Un alt aspect clar este tendința ca potențialii succcesori să nu fie mai concesivi față de Putin sau față de presiunile externe: principalii adversari ai lui Zelenski vin din rândul generalilor, iar mulți dintre ceilalți lideri propuși sunt figurați ai rezistenței. Această dinamică amintește de 2019, când ucrainenii l-au ales pe Zelenski cu mesaje puternice pentru pace; acum, viitorul și drumul către pace par tot mai dependent de capacitatea lui de a transforma acel pariu politic într-o soluție durabilă, fără a compromite siguranța și suveranitatea țării.
Kupiansk devine astfel un simbol al acestui moment, cu imaginea președintelui în vestă antiglonț și cu telefonul în mână. Politica internă, presiunile externe și realitatea militară se întâlnesc în decizii privind alegerile, referendumul și garanțiile de securitate. Cifrele din sondaje, numele Zaluzhny și Budanov și apelurile venite din SUA conturează scenarii care pot modifica direcția Ucrainei. Credeți că un referendum sau alegeri organizate înainte de încheierea ostilităților pot oferi o soluție stabilă pentru Ucraina?
Fii primul care comentează