Negocierile de pace dintre Ucraina și Statele Unite intră într-o fază nouă la Washington, unde pe 11 decembrie Kievul va transmite administrației americane o versiune revizuită în 20 de puncte a propunerilor de pace, rezultat al consultărilor purtate de Volodimir Zelenski cu liderii europeni. Rememorând episoade din istoria postbelică când negocierile internaționale vizau refacerea granițelor și oferirea de garanții, de la acorduri regionale la zone demilitarizate, planul actual urmează traiectoria unui efort complex, în care se intersectează presiuni politice, chestiuni de securitate militară și preocupări juridice.
Inițial, administrația americană propusese un document în 28 de puncte; după discuțiile Kievului cu aliații europeni, Zelenski a anunțat că au fost eliminate opt prevederi considerate nefavorabile Ucrainei, iar textul ce va fi prezentat la Washington va cuprinde 20 de puncte. Președintele ucrainean a spus că, cooperând cu partea americană, se așteaptă ca măsurile propuse să fie cât mai realizabile, semnalând o abordare pragmatică în condițiile unui calendar strâns. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a afirmat că modificările discutate nu vor conduce nicăieri și a sugerat că ar putea încerca să încheie conflictul rapid dacă ar reveni la putere; el a mai spus că uneori liderii preferă să nu intervină, dar a insistat asupra costurilor umane foarte mari ale unei lupte prelungite.
Un articol semnat de David Ignatius în The Washington Post dezvăluie detalii sensibile despre conținutul posibil al planului negociat între Kiev și Washington: aderare la Uniunea Europeană posibilă până în 2027, o zonă demilitarizată asemănătoare celei dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, schimburi teritoriale și garanții de securitate oferite de SUA, separate de cele europene. Aceste idei au provocat reacții controversate: guvernul ucrainean respinge ipoteza unor concesii teritoriale, iar o integrare rapidă în UE ar ridica întrebări despre funcționarea viitoare a blocului european. În documentele strategice ale administrației americane se regăsesc, de altfel, viziuni care pot modifica rolul tradițional al SUA în arhitectura alianțelor, alimentând dezbateri la nivel internațional.
Pe tema alegerilor din Ucraina, Trump a spus că Zelenski trebuie să fie realist în legătură cu încheierea războiului și a întrebat cât va mai dura până la voturi; el a menționat, potrivit declarațiilor la Casa Albă, că un procent semnificativ dintre ucraineni ar susține o înțelegere. Zelenski a acceptat organizarea unor alegeri și a cerut Statelor Unite și aliaților europeni să garanteze securitatea procesului electoral, estimând că Ucraina ar putea fi pregătită pentru scrutin în 60–90 de zile. Această strategie încearcă să transfere sarcina garantării siguranței asupra partenerilor și readuce pe agenda internațională problema garanțiilor de securitate, alături de disputa privind teritoriile, două blocaje majore în negocieri. Presa din Germania și Franța a salutat manevra diplomatică a lui Zelenski și a sugerat că, dacă cineva ar trebui să ceară alegeri democratice, mai potrivit ar fi ca ele să vizeze Rusia, nu Ucraina.
Discuțiile despre activele ruse blocate în Europa au scos în prim-plan o altă problemă: Uniunea Europeană se apropie de un acord privind modul de utilizare a acelor fonduri pentru a sprijini efortul Ucrainei, dar state membre precum Belgia sunt îngrijorate de riscurile juridice și financiare ale unei confiscări sau ale acordării sub formă de împrumut. Termenul pentru o decizie comună este 18 decembrie, data Consiliului European. Reacțiile din Rusia nu au întârziat: Ministerul de Externe a avertizat că Moscova va riposta la măsuri pe care le consideră ostile, inclusiv la posibila expropriere a activelor sau la desfășurarea de contingente militare europene în Ucraina, semnalând că o soluție financiară unilaterală ar putea avea consecințe.
În paralel, surse citate de Financial Times au relatat că trimisul special al Casei Albe, împreună cu persoane din anturajul lui Trump, au solicitat un răspuns rapid din partea Kievului privind inițiativele de pace, iar termenul impus anterior de administrație pentru acceptare fusese 28 noiembrie. S-a vorbit chiar despre dorința părții americane ca un acord să fie încheiat până la Crăciun, dar oficiali ucraineni citați de presa de la Kiev au afirmat că nu există un termen strict pentru sărbători.
Din punct de vedere analitic, revista Foreign Affairs a publicat un text care pledează pentru oprirea războiului, argumentând că forțele ucrainene ar putea deveni mai vulnerabile pe termen lung, că asistența internațională s-ar putea plafona și că efectele pe termen lung asupra reconstrucției și revenirii refugiaților vor fi semnificative. Totuși, critici ai acestei perspective, printre care foști lideri ai unor instituții de politică externă, au avertizat că o pace impusă fără condiții clare pentru Rusia ar putea slăbi poziția democratică și coeziunea alianțelor occidentale, oferind spațiu de manevră actorilor autoritari.
Semnale din Danemarca complică și mai mult peisajul: serviciul danez de informații atrage atenția că Rusia își dezvoltă capacități care i-ar permite să intensifice atacurile hibride împotriva NATO și că, în cazul unei relaxări a tensiunii în Ucraina, Moscova și-ar putea consolida prezența militară în Marea Baltică. Raportul menționează că războiul va consuma resurse ale Rusiei cel puțin până în 2026, dar capacitatea sa de producție militară rămâne ridicată în anii următori, ceea ce generează incertitudini privind rolul Statelor Unite ca garant al securității în Europa.
În contextul acestor negocieri apare și o problemă informațională: narațiunile mediatice se polarizează, consumatorii de știri pot alege dintre o varietate de versiuni narative, iar dezbaterea publică devine adesea mai intensă decât clară. Un comentariu inspirat de analize despre manipularea opiniei publice subliniază că restrângerea spectrului opiniilor acceptate, în timp ce în acel spectru se permite o dispută intensă, rămâne una dintre cele mai eficiente metode de menținere a pasivității populațiilor; în termeni simpli, campaniile de comunicare pot fragmenta atenția și transforma orice informație într-un motiv de divizare, nu de înțelegere.
11 decembrie este data estimată pentru prezentarea la Washington a celor 20 de puncte revizuite. Negocierile scot în evidență cât de mult se împletesc considerentele militare, politice și juridice: garanțiile de securitate cerute de Kiev, temerile legate de concesiile teritoriale, utilizarea activelor blocate și posibilele reacții ruse sunt elemente concrete care vor decide traiectoria procesului. Dacă doriți să identificați cel mai probabil punct de blocaj, urmăriți pozițiile privind garanțiile de securitate și termenii referitori la teritorii; ele vor arăta dacă planul poate deveni realitate sau rămâne doar o propunere. Credeți că varianta în 20 de puncte poate satisface în același timp cerințele de securitate ale Ucrainei și reticențele aliaților occidentali?
Fii primul care comentează