Un nou act oficial, semnat de președintele rus Vladimir Putin, solicită autorităților de la Moscova să sporească numărul persoanelor care se declară ruși și vorbitori de limbă rusă în regiunile ucrainene pe care Rusia le-a anexat după invazia din 2022. Documentul, intitulat Strategia de politică națională a Rusiei până în 2036, este redactat ca un decret care pune accent pe consolidarea identității civice ruse și pe promovarea limbii ruse, în special în teritoriile estice afectate de conflict. Tema readuce în prim-plan vechi legături istorice dintre cele două țări, care datează din epoca sovietică, dar și transformările majore provocate de războiul început în februarie 2022.
Publicat marți și semnalat de Agerpres, care citează Reuters, documentul stabilește un obiectiv precis: până în 2036 să se ajungă la un nivel de identificare civică rusă de cel puțin 95% în rândul populației. Textul afirmă că „asigurarea controlului” asupra unor regiuni din est ar fi creat premisele pentru restaurarea unității teritoriale „istorice” a statului rus și solicită măsuri suplimentare pentru întărirea identității civice, consolidarea utilizării limbii ruse și contracararea a ceea ce descrie drept eforturi ale unor state străine de a destabiliza relațiile interetnice și interconfesionale. Strategia urmează să intre în vigoare în ianuarie și prevede monitorizarea unor indicatori țintă până în 2036 pentru a evalua implementarea măsurilor.
Contextul imediat rămâne unul tensionat. În doar șase luni după invazie, regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie au fost încorporate ilegal în Federația Rusă, deși Moscova nu controlează militar în totalitate toate zonele menționate. Din partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Kievul este pregătit să înainteze un plan susținut de Statele Unite pentru a pune capăt conflictului, dar a avertizat că Ucraina va aborda cu prudență orice acord care ar putea implica concesii teritoriale în favoarea Rusiei. Declarațiile se suprapun justificărilor invaziei invocate de Kremlin: Rusia susține că urmărește demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei și protejarea vorbitorilor de limbă rusă, pe care îi consideră discriminați.
Relațiile lingvistice și identitare erau deja complexe înainte de 2022. Mulți ucraineni, în special din regiunile estice și sudice, folosesc ambele limbi, iar în anumite comunități existau simpatii pro-ruse. De la invazie însă, sondajele indică o scădere a utilizării limbii ruse și o schimbare a atitudinilor pro-ruse. Ucrainiana rămâne singura limbă de stat din 1991, iar autoritățile de la Kiev resping acuzațiile privind discriminarea sistematică a vorbitorilor de rusă. Pe de altă parte, Moscova susține că ideologia neonazistă ar fi câștigat teren în Ucraina după evenimentele din 2014 care au dus la plecarea unui președinte prietenos cu Rusia, folosind această teză pentru a-și justifica intervenția.
Dincolo de retorică, strategia pentru 2036 reflectă priorități politice clare: integrarea teritorială, asigurarea unei majorități identitare și lingvistice evidente și combaterea influențelor externe considerate ostile. Abordarea pare să combine instrumente culturale, educaționale și, probabil, administrative, toate orientate către uniformizarea percepției colective despre ceea ce înseamnă apartenența la statul rus. Rămâne deschisă întrebarea cât de realist este obiectivul de 95% într-un context marcat de conflict, migrație și schimbări sociale rapide.
Strategia de politică națională a Rusiei până în 2036 solicită un indicator țintă de 95% identificare civică rusă. Documentul pune accent pe limbă, identitate și pe contracararea influențelor externe, legând astfel ambițiile politice ale Kremlinului de operațiunile militare și de retorica privind istoria și securitatea; situația din regiuni precum Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie evidențiază cât de fragil este controlul efectiv. Ce credeți că înseamnă pentru locuitorii din aceste regiuni o asemenea politică pe termen lung?
Fii primul care comentează