Când ne raportăm la procesul de îmbătrânire, sănătatea cerebrală devine adesea prioritară, iar teama de demență pare inevitabilă. De la boala Alzheimer la alte tulburări care afectează memoria și funcțiile cognitive, mulți caută măsuri pentru a reduce riscul. Un studiu recent apărut în Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring aduce în discuție un ingredient cunoscut: vitamina D.
Cercetarea a urmărit timp de zece ani adulți de cel puțin 71 de ani și a observat o diferență semnificativă între cei care raportează administrarea de suplimente cu vitamina D sau alte surse relevante și cei care nu. Practic, participanții care primeau vitamina D au avut un risc redus cu aproximativ 40% de a fi diagnosticați cu demență pe durata studiului. Datele nu transformă vitamina D într-un leac miraculos, dar indică un efect protector notabil la persoanele în vârstă.
Expunerea la soare rămâne principala sursă naturală de vitamina D, însă nu este o soluție universală: riscul de cancer de piele, condițiile meteo și stilul de viață pot limita această opțiune. De asemenea, sursele alimentare obișnuite, precum anumite produse lactate, pot fi inadecvate pentru unii din motive de sănătate. În plus, deficitul de vitamina D este răspândit: se estimează că aproximativ un miliard de oameni prezintă deficit, iar aproape jumătate din populația lumii are insuficiență. Prin urmare, discuția despre suplimente sau surse alternative capătă relevanță.
Alimentele care pot suplimenta aportul de vitamina D includ peștele gras, somon, macrou, ton, sardine, și uleiul de ficat de cod, foarte bogat în această vitamină. Gălbenușul oului oferă o cantitate mai mică, iar anumite ciuperci devin surse bune numai dacă au fost expuse la lumină ultravioletă. Produsele fortificate, cum sunt laptele, iaurtul, cerealele sau sucul de portocale, pot contribui la completarea necesarului. Alte surse, în cantități mai reduse, sunt ficatul de vită și unele brânzeturi precum ricotta sau cheddar.
Este important de subliniat că studiul menționat examinează asocieri: aportul de vitamina D este corelat cu un risc mai mic de demență la vârstnici, dar deciziile individuale privind suplimentele sau modificările dietetice ar trebui discutate cu medicul, care poate evalua condițiile personale, medicația și rezultatele analizelor sanguine. Persoanele preocupate de nivelul vitaminei D pot solicita un test pentru a ști ce ajustări sunt necesare.
Cercetarea din Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring confirmă că vitamina D merită atenție în strategia de protecție cognitivă la vârstnici, iar datele privind reducerea cu aproximativ 40% a riscului de demență la cei care primesc vitamina D oferă un motiv în plus pentru monitorizarea nivelurilor și discuții cu profesioniști din domeniul sănătății. Epidemiologia deficitului de vitamina D la nivel global face această temă relevantă pentru multe grupuri și regiuni. Rețineți că administrarea corectă, dozele și alegerea între expunerea solară, dietă sau suplimente sunt decizii care necesită consult medical.
Alimentul concret din text, peștele gras, apare ca o sursă clară și utilă de vitamina D; rezultatele studiului, reducere de circa 40% a riscului pe parcursul a zece ani, arată concluziile cercetătorilor. Discutați cu medicul vostru rezultatele, eventual analizele sanguine și opțiunile practice pentru aport: somon, ulei de ficat de cod, ciuperci tratate cu UV sau produse fortificate sunt variante concrete de luat în considerare. Ce părere ai despre includerea regulată a peștelui gras sau despre testarea nivelului de vitamina D în examenul anual de sănătate?
Fii primul care comentează