Viorica Dăncilă critică dur politicile economice ale lui Ilie Bolojan și, totodată, își reafirmă intenția de a menține relații externe, după o vizită la Beijing unde a luat parte la evenimentul dedicat celor 80 de ani de la „Războiul Antifascist” și s-a aflat în apropierea liderilor mondiali.
Fost premier, Viorica Dăncilă și-a exprimat dezamăgirea față de actualul șef al Guvernului, Ilie Bolojan, într-un interviu acordat Pro TV. Principalul reproș pe care i-l aduce vizează gestionarea comunicării și lipsa transparenței deciziilor: spune că premierul nu răspunde întrebărilor presei și nu detaliază măsurile adoptate, ceea ce, în opinia ei, provoacă nemulțumire. Dincolo de aspectele de comunicare, Dăncilă contestă conținutul politicilor economice făcute pentru reducerea deficitului bugetar. Ea susține că aceste măsuri, deși menite să echilibreze finanțele publice, vor avea repercusiuni negative asupra economiei reale: reduceri de taxe combinate cu creșteri de impozite, un climat neprietenos pentru mediul de afaceri și un efect direct asupra consumului, care ar putea scădea, generând concedieri și falimente în rândul IMM-urilor. Fostul premier amintește cifra de 66.000 de întreprinderi mici și mijlocii care și-au închis activitatea de la începutul anului, pe care o folosește pentru a evidenția vulnerabilitatea sectorului privat.
Pe de altă parte, Dăncilă a revenit pe scena internațională la Beijing, invitată la manifestațiile oficiale prilejuite de comemorarea celor 80 de ani de la Războiul Antifascist. Acolo a fost prezentă alături de lideri precum Vladimir Putin și Xi Jinping, iar în fotografia de grup a ocupat o poziție aproape centrală, lângă Adrian Năstase, fost prim-ministru. Prezența sa la eveniment a stârnit reacții, însă Dăncilă a explicat că invitația primită din partea președintelui chinez nu contrazice orientarea pro-europeană a României. Ea a dat ca exemplu relațiile diplomatice pe care le au state europene cu China și a spus că participarea la astfel de reuniuni face parte din modul în care un stat își construiește relevanța pe plan internațional. Vizita și întâlnirile de la Beijing le-a descris ca o onoare și ca o ocazie de a păstra dialogul cu una dintre marile puteri globale.
Declarațiile ei îmbină critici interne cu argumente pentru angajamentele diplomatice. În esență, mesajul are două componente: pe de o parte o critică dură la adresa măsurilor economice interne; pe de altă parte o justificare a necesității dialogului extern, inclusiv cu state non-europene, pentru a păstra influența și locul la masa negocierilor.
Ilie Bolojan nu figurează cu un răspuns în această relatare, astfel că reacțiile oficiale ale premierului la acuzațiile Dăncilă nu apar în materialul inițial. Dacă discuția despre impactul măsurilor bugetare va căpăta substanță, datele exacte privind evoluția consumului, ratele de ocupare și dinamica IMM-urilor vor fi esențiale pentru a judeca efectele reale, nu doar percepțiile politice. Totodată, prezența în fotografiile oficiale de la Beijing a ridicat întrebări despre motivele invitațiilor la astfel de evenimente și despre mesajele transmise de poziționările vizuale lângă liderii mondiali.
Ilie Bolojan și cifra de 66.000 de IMM-uri închise sunt două elemente concrete din text care merită atenție pentru dezbaterile viitoare. Sporirea transparenței decizionale și publicarea datelor economice relevante ar contribui la o discuție mai limpede. Amplificarea comunicării publice ar diminua speculațiile și ar permite cetățenilor să înțeleagă mai bine rațiunile din spatele măsurilor. Intensificarea dialogului extern, precum vizitele la Beijing, ridică întrebări practice despre beneficii concrete pentru economia românească, investiții sau parteneriate. Care crezi că ar trebui să fie prioritățile reale ale guvernului: stabilizarea rapidă a bugetului sau protejarea consumului și a IMM-urilor?
nu prea înțeleg, face critici dar stă lângă lideri, oare?
Interesantă combinație: criticile ei la adresa politicilor economice par justificate în parte — dacă 66.000 de IMM-uri chiar au dat faliment e grav, dar ar fi util să vedem date detaliate pe sectoare și perioade ca să nu rămânem la vorbe; consumul și ocuparea trebuie monitorizate, iar măsurile de ajustare fiscală calibrate fin, nu impuse din pix. Pe de altă parte, prezența la Beijing nu e neapărat contradictorie cu o orientare pro-europeană, diplomatia e complexă, dar trebuie clarificat ce beneficii concrete aduce vizita pentru firmele românești și cum se traduc contactele în proiecte/investiții. Deci, daaa, haideți cu transparență, cifre și planuri clare — altfel rămânem doar cu poze lângă lideri și cu speculații, ceea ce nu ajută pe nimeni.