Violențele din Nigeria: polemică între pastorul John Joseph Hayab, administrația nigeriană și acuzațiile de persecutare

Specialiști citați de CNN susţin că realitatea de pe teren nu se reduce la o simplă confruntare religioasă. Atât creștinii, cât și musulmanii au căzut victime ale violențelor inițiate de grupări radicale, iar cauzele conflictului includ și dispute privind pământul și apa între fermieri și crescători, precum și inegalități economice. În acest context complex, acuzațiile privind persecutarea sistematică a creștinilor au polarizat dezbaterea. Pastorul John Joseph Hayab, liderul Asociației Creștine din Nigeria (CAN) în nord, afirmă că în statele nordice s-au înregistrat pierderi grele și povestește că a oficiat multe înmormântări colective, cerând recunoaștere oficială și măsuri concrete din partea guvernului. Pe de altă parte, autoritățile nigeriene resping ideea unei persecuții sistematice și consideră exagerate acuzațiile care li se aduc.
Existenta unor atacuri semnificative, cifrele furnizate de Associated Press și Amnesty International, oferă repere concrete: 40 de victime într-un sat în aprilie, peste 100 în iunie la Yelwata și circa 50 la moschee în august. Declarațiile oficiale vin dinspre președinția nigeriană, prin vocea lui Bayo Onanuga, și dinspre Partidul Laburist, prin purtătorul său, Ken Eluma Asogwa, care reclamă lipsa probelor pentru acuzațiile extreme, în timp ce lideri precum pastorul Hayab semnalează pierderi masive în nord. Numele și cifrele implicate sporesc amploarea dezbaterii și transformă schimbul de acuzații într-o criză cu consecințe umanitare și politice.
Tensiunile au crescut și pe plan internațional. Fostul președinte american Donald Trump a solicitat Pentagonului să elaboreze opțiuni pentru o posibilă intervenție militară și a amenințat cu suspendarea întregii asistențe americane dacă Nigeria nu va opri uciderile creștinilor. Purtătorul de cuvânt al președinției nigeriene, Bayo Onanuga, a declarat că guvernul este surprins de ideea unei eventuale invazii, iar președintele Bola Tinubu a respins eticheta de țară intolerantă din punct de vedere religios. Reprezentanți ai opoziției recunosc că guvernul a dat semne de haos și slăbiciune în protejarea cetățenilor, dar susțin că nu există probe care să susțină acuzațiile privind un genocid anti-creștin, așa cum au fost formulate de Trump.
Când discutăm despre violențele din Nigeria, subiectul pornește din sate izolate și ajunge până la tribunele diplomatice internaționale: cine suferă, cine răspunde și ce se poate face. Nigeria, cu peste 230 de milioane de locuitori, este o țară fragmentată pe criterii religioase și geografice, nordul majoritar musulman, sudul majoritar creștin, și de ani buni se confruntă cu o împletire de tensiuni religioase, etnice și economice care împiedică explicații simple.
Dezbaterile publice și diplomatice se concentrează pe responsabilitatea statului de a proteja populația, pe rolul grupărilor înarmate și pe intervențiile externe. Autoritățile nigeriene susțin că etichetările simpliste nu reflectă complexitatea realității interne, în timp ce liderii religioși cer recunoaștere și acțiune. Între timp, comunitățile locale rămân vulnerabile la atacuri și pierderi umane, iar conflictele legate de accesul la resurse agravează tensiunile etnice și religioase.
La nivel intern au avut loc atacuri care ilustrează cât de fluidă este situația: în aprilie au fost raportate cel puțin 40 de persoane, inclusiv copii, ucise într-un sat creștin din nord, atribuite unor presupuşi păstori musulmani, iar în iunie peste 100 de persoane au fost masacrate în comunitatea creștină Yelwata din statul Benue, potrivit Amnesty International. Ca ripostă, în august un atac asupra unei moschei din statul Katsina s-a soldat cu aproximativ 50 de morți musulmani. Aceste incidente arată că victimele apar în ambele tabere și că violența nu respectă clar ceea ce am putea numi „linia confesională”.
Concluzia sugerează o perspectivă alternativă asupra subiectului: violențele din Nigeria se reflectă atât în date, 230 de milioane de locuitori, sute de victime în atacuri recente, cât și în dispute politice între declarații prezidențiale, pozițiile opoziției și apelurile liderilor religioși. Aceste elemente indică o problemă mai degrabă structurală decât exclusiv confesională și sugerează că soluțiile trebuie să combine măsuri de securitate, gestionarea resurselor și reconciliere socială. Cum crezi că s-ar putea împăca nevoile de securitate cu protejarea drepturilor comunităților religioase în Nigeria?