Multe dezbateri despre vin gravitează în jurul aceleiași probleme: protejează sau dăunează inima? De la tavernele antice, unde vinul făcea parte din alimentație, până la investigațiile moderne care caută compuși benefici în struguri, subiectul rămâne disputat. În spatele studiilor apar atât antioxidanți promițători, cât și avertismente clare privind impactul alcoolului asupra sistemului cardiovascular.
Efectele imediate sunt ambivalente. Un pahar ocazional poate crește ușor nivelurile de polifenoli și resveratrol în sânge, molecule asociate cu protecția celulară, iar unele cercetări arată scăderi mici ale LDL. Totuși, aceste avantaje sunt limitate și pot reflecta mai degrabă un stil de viață sănătos al consumatorilor de vin decât un efect direct al băuturii. Consumul a trei sau mai multe pahare produce fluctuații ale tensiunii arteriale, o scădere urmată de o creștere în următoarele 12–24 de ore, iar astfel de oscilații pot pune presiune suplimentară pe inimă. Există și fenomenul denumit Holiday Heart Syndrome: excesele ocazionale, frecvente în sărbători, pot declanșa aritmii chiar și la persoane care beau rar.
Pe termen lung, datele sunt mai îngrijorătoare când consumul este frecvent sau excesiv. Alcoolul ridică nivelul trigliceridelor, favorizând depunerea de placă în artere și sporind riscul de infarct și accident vascular. Consumul cronic poate provoca cardiomiopatie alcoolică, prin efecte toxice ale etanolului asupra celulelor cardiace și prin acumularea acetaldehidei, produsul de degradare al alcoolului, care perturbă contracția inimii. Predispoziția genetică poate modifica sensibilitatea individuală la această boală. În plus, alcoolul furnizează calorii fără nutrienți, iar consumul frecvent poate genera carențe, în special de tiamină (vitamina B1), esențială pentru funcția cardiacă; deficiența acestei vitamine este legată de hipertensiune și insuficiență cardiacă. Fibrilația atrială, o aritmie care crește riscul de infarct și AVC, are tot o legătură cu alcoolul: chiar și un singur pahar poate crește riscul pentru unii indivizi, iar abstinența pare asociată cu cel mai mic risc. De asemenea, alcoolul activează sistemul nervos simpatic, ceea ce determină creșteri ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac. Cercetări recente pun sub semnul întrebării vechile ipoteze despre efectele antiinflamatoare ale vinului; alcoolul și zahărul din băutură pot avea un efect proinflamator, contribuind la ateroscleroză.
Persoanele cu hipertensiune trebuie să fie prudente: chiar și consumul moderat poate agrava tensiunea. Un pahar de 150 ml pe zi a fost legat de un risc cu 11% mai mare de hipertensiune comparativ cu abstinența. Societățile cardiologice americane recomandă reducerea sau eliminarea alcoolului pentru un control mai bun al tensiunii arteriale. Vinul poate interfera și cu medicamentele antihipertensive, influențând absorbția sau metabolizarea acestora, ceea ce poate diminua eficacitatea tratamentului și provoca amețeli, leșin sau aritmii. Uneori, persoanele care consumă alcool au nevoie de doze mai mari pentru a obține același efect terapeutic.
Cât vin e rezonabil? Nu există o cantitate universal sigură pentru inimă. Consumul ocazional pare relativ puțin riscant pentru majoritatea adulților sănătoși, dar ideea că două pahare pe zi sunt „sănătoase” este depășită. Ghidurile contemporane ale American Heart Association recomandă maximum un pahar de 150 ml pe zi pentru femei și până la două pahare pe zi pentru bărbați. Important: dacă nu bei, nu este necesar să începi pentru presupuse beneficii cardiace.
Privind în ansamblu, punctul esențial este legătura dintre consumul de vin și parametrii concreți menționați: trigliceride, tensiune arterială, fibrilație atrială, cardiomiopatie alcoolică și deficiență de tiamină. Aceste aspecte arată că efectele nu sunt doar teoretice, ci se reflectă în valori și diagnostice urmărite în practica medicală. De aceea, discuția despre vin nu ar trebui redusă la „beneficii versus plăcere”, ci la modul în care influențează variabile măsurabile ale sănătății cardiace și tratamentele existente. Tu ce părere ai: merită păstrat paharul zilnic pentru gust sau e mai bine să lași vinul doar pentru ocazii?
Fii primul care comentează