Timp de decenii, politica energetică din Europa Centrală a fost conturată atât de legăturile istorice cu Rusia, cât și de presiunile diplomatice contemporane. Vineri, la Casa Albă, premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump, prima întâlnire de la realegerea acestuia, prilej cu care discuțiile au scos în evidență dependența energetică a Budapestei și legăturile acesteia cu interese geopolitice europene și transatlantice.
Orban a venit la Washington pentru a solicita o derogare de la sancțiunile americane aplicate sectorului energetic rus. Cererea i-a fost aprobată: un reprezentant al Casei Albe a anunțat că Ungaria a primit excepția dorită, în schimbul angajamentului de a achiziționa gaze naturale lichefiate din Statele Unite în valoare de aproximativ 600 de milioane de dolari. Astfel, Washingtonul a oferit o soluție provizorie pentru Budapesta, condiționată însă de creșterea importurilor din SUA. E o manevră pragmatică: un compromis comercial care lasă ambele părți relativ mulțumite sau suficient de împăcate pentru a evita conflictele deschise.
De la izbucnirea războiului din Ucraina, Ungaria a continuat să importe petrol și gaze din Rusia, o direcție criticată de Uniunea Europeană și de aliații din NATO. Budapesta s-a opus ferm propunerii Comisiei Europene de a renunța la importurile de gaze rusești până în 2027, susținând că o astfel de decizie ar genera costuri economice semnificative. Datele Fondului Monetar Internațional ilustrează motivele: în 2024, circa 74% din necesarul de gaze al Ungariei și 86% din cel de petrol proveneau din Rusia. Economiștii avertizează că o oprire bruscă a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%, explicație pentru reticența guvernului de la Budapesta în a se desprinde rapid de sursele actuale de aprovizionare.
Întâlnirea a avut și o dimensiune politică internă. Donald Trump i-a transmis sprijinul său lui Orban în perspectiva alegerilor parlamentare din 2026, lăudându-i politicile privind imigrația și anticipându-i succesul electoral. Declarația americană survine într-un context în care alianțele și susținerile externe pot influența în mod real imaginea și campania unui lider, în special în regiuni cu puternică polarizare.
Întâlnirea de la Casa Albă pune în relief o situație complexă: lideri care echilibrează constrângeri economice autentice, presiuni geopolitice și calcule politice interne. Excepția oferită Ungariei și angajamentul privind achizițiile de LNG din SUA arată că diplomația pragmatică poate produce soluții punctuale, dar nu rezolvă automat probleme structurale precum dependența energetică pe termen lung. În plus, sprijinul public al unui președinte american pentru un politician european poate avea efecte ambivalente: întărește relațiile bilaterale, dar atrage și critici interne și externe.
Datele FMI privind dependența de Rusia, suma de 600 de milioane de dolari pentru LNG și declarațiile lui Trump despre imigrație și perspectivele electorale ale lui Orban scot în evidență două realități clare: vulnerabilitatea economică a Ungariei și rolul negocierilor diplomatice în gestionarea acesteia. O soluție doar comercială nu schimbă rapid infrastructura sau mixul energetic; transformări mai profunde necesită investiții, diversificare și timp. La rândul lor, acordurile politice similare celei convenite la Casa Albă pot influența politica internă, dar nu înlocuiesc reformele economice necesare.
Crezi că această măsură temporară va facilita retragerea treptată a Ungariei din dependența față de Rusia sau va perpetua statu‑quo‑ul pe termen lung?
pai, iarasi politica de doi lei. orban ia derogare, promite gaze usa 600m, toata lumea multumita pe moment. dar treaba e clara: e doar un petic. stiu ca zic economistii, stau milioane in infrastructura, nu se schimba nimic rapid. deci nu se va rupe de rusia peste noapte. poate se mai prefac vreo 2-3 ani, poate bagă ceva investitii, dar dupa alegeri revine totul la vechi. si sincer, voturile conteaza mai mult decat gazul pt ei. daaa, pragmatic si cam mizerie politica. vezi sa nu…