Viasat History și Nota Bene demontează legendele despre Imperiul Roman și dezvăluie viața de zi cu zi

Viasat History și Nota Bene demontează legendele despre Imperiul Roman și dezvăluie viața de zi cu zi

Avem o veste pentru pasionații de istorie: Viasat History aduce în România mini‑seria documentară “Imperiul Roman: Dincolo de mituri”, care va începe miercuri, 12 februarie, la ora 22:00, și care își propune să arate viața cotidiană din Roma antică dincolo de stereotipuri cu toga, banchete fastuoase și gladiatori. Mini‑seria în patru episoade pleacă de la premisa că imaginea Romei a fost redusă la clișee, iar multe nuanțe esențiale au fost neglijate; producătorii încearcă să refacă portretul unei civilizații funcționale timp de secole, cu meșteșuguri, comerț, reguli, ambiții politice și o viață urbană adesea dificilă pentru majoritatea locuitorilor. Fiecare episod urmărește viața unui personaj reprezentativ pentru un secol, un negustor, un senator, un gladiator și un membru al Gărzii Pretoriene, astfel încât istoria devine mai mult decât o enumerație de împărați și bătălii: devine o privire asupra grijilor legate de bani, statut, frică și moduri de a te distra sau de a supraviețui. Producția este însoțită de Benjamin Brillaud, cunoscut online ca Nota Bene, care face legătura între publicul contemporan și lumea romană, explicând echilibrat, cu rigoare și cu un umor discret.

Serialul nu se limitează la inima imperiului; camerele pleacă în Galia, Egipt, Britania și de-a lungul Dunării, demonstrând cât de întinsă și diversă era lumea romană și cât de mult o mențineau unite comerțul, legea și inovațiile inginerești ale epocii. Filmările îmbină reconstituiri dramatizate, reconstrucții 3D semnate de INDIGENES Productions, iconografii animate și intervențiile lui Nota Bene, toate sub o regie dinamică a lui Fabrice Hourlier, pentru a face materialul accesibil publicului larg. Structura fiecărui episod leagă patru direcții: romanii în luptă, viața de zi cu zi, prezentarea unui mare împărat și a unei mari împărătese, plus povestea formării și consolidării Romei. Printre conducătorii analizați apar Iulius Cezar, Nero, Commodus și Caracalla, iar între figuri feminine sunt incluse Cleopatra, Boadicea, Lucilla și Julia Domna, o selecție menită să arate atât puterea politică, cât și influența socială a unor portrete variate.

Un punct central al seriei este contrastul dintre imaginea marmurei și tabloul unei metropole aglomerate. Producția pune accent pe viața de zi cu zi: pentru majoritatea locuitorilor drumul spre muncă era o probă de rezistență, pentru că se mergea mult pe jos; vehiculele trase de animale erau costisitoare și semn al statutului, iar traficul în centrul Romei era restricționat în timpul zilei. Străzile erau pavate, denivelate și pline de căruțe, vânzători, animale și mulțimi; oamenii urcau scări abrupte, treceau pe lângă prăvălii și se furișau printr-un peisaj urban departe de confortul modern. Locuințele de tip insulae erau predominante: apartamente aglomerate, adesea improvizate deasupra magazinelor de la parter, unde spațiul și facilitățile se reduceau pe măsură ce urcai etajele; multe nu aveau apă curentă sau toalete private, iar întreținerea era precară, ceea ce crea riscuri pentru siguranța locatarilor. Prin astfel de detalii, seria mută atenția de la vilele luxoase ale elitei spre viața reală a maselor.

Băile publice sunt prezentate în documentar ca spații multifuncționale, nu doar pentru igienă; romanii, inclusiv cei cu resurse modeste, le frecventau frecvent pentru exerciții, socializare, discuții și afaceri. Exemplul Băilor lui Caracalla arată complexul cu zone pentru apă caldă și rece, săli de sport, grădini, biblioteci și kioscuri cu mâncare, apropiindu‑le de un fel de spațiu public polivalent. În ceea ce privește alimentația, producția spune că mesele erau adesea practice, nu extravagante: multe locuințe nu aveau bucătării corespunzătoare, astfel că thermopolia, tarabele stradale cu tocane calde, pâine și vin, reprezentau soluția comună pentru mâncare. Obiceiul de a dilua băuturile cu apă este menționat ca normă socială, iar a bea neatenuat era privit ca lipsă de măsură.

Documentarul discută și reutilizarea materialelor, practică răspândită în lumea romană: blocuri de piatră, statui sau plăci inscripționate erau refolosite în noi construcții, iar orașele ajungeau, practic, niște depozite de materiale gata de reutilizare. În Egipt, fragmentele de ceramică erau folosite ca suporturi ieftine pentru note și calcule, iar această practică a lăsat cercetătorilor o arhivă valoroasă sub forma ostraca. Ca ilustrare vizuală, comunicatul include pictura Torțele lui Nero (1876) de Henryk Siemiradzki, care înfățișează scenele acuzațiilor și pedepsirii unor creștini legate de Marele Incendiu din Roma din anul 64 e.n., folosindu‑se pentru a exemplifica reprezentări artistice istorice ale evenimentelor controversate.

Din perspectiva producției, seria este prezentată ca o reconstrucție ancorată în descoperiri arheologice recente, menită să elimine imaginea statică a statuilor și marmurei și să redea o Romă vie, dinamică și plină de contradicții. Titlul original este “The Roman Empire: Beyond the Myths”, anul producției este 2024, sezonul cuprinde patru episoade a câte 60 de minute, iar genurile includ documentar, istorie antică, arheologie, tehnologie și expediții. Potrivit comunicatului semnat de Viasat World Ltd., canalul Viasat History va difuza seria în România; compania deține în portofoliu posturi documentare precum Viasat History, Viasat Explore și Viasat Nature, dar și Epic Drama și Viasat Kino, fiecare cu un profil diferit de conținut.

Benjamin Brillaud apare ca punte între publicul modern și lumea romană. Amestecul de reconstituiri 3D, intervenții în stil vlog istoric și fragmente dramatizate reflectă tendința producțiilor recente de a combina cercetarea academică cu formate accesibile publicului larg; astfel teme ca infrastructura, economia, structura socială și obiceiurile cotidiene devin mai apropiate pentru cei care urmăresc canale documentare sau producții istorice populare. Având în vedere numele implicate, Nota Bene, INDIGENES Productions, Fabrice Hourlier, și publicul țintă, rămâne interesant de urmărit în ce măsură detaliile despre insulae, thermopolia sau Băile lui Caracalla pot schimba percepțiile despre Roma. Tu ce mit despre Roma antică ai vrea să vezi demontat într-un documentar?

Sursa text și foto: HD Satelit

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*