Valeri Zalujnîi, șeful Forțelor Armate ale Ucrainei, explică pentru The Telegraph ce garanții de securitate ar putea descuraja o nouă agresiune rusă asupra Ucrainei. Contextul nu e unul nou: după ce, în anii 1990, Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear pe baza Memorandumului de la Budapesta, promisiunile de securitate s-au dovedit insuficiente pentru a împiedica anexarea Crimeei în 2014 și invazia din 2022, iar Zalujnîi subliniază că această lecție trebuie să stea la baza oricărei strategii viitoare.
Comandantul afirmă că nu există încă condițiile pentru a încheia pacea și că o pace grăbită ar echivala cu o înfrângere care ar pune în pericol independența statului. El evidențiază scopul politic al Rusiei: abolirea Ucrainei ca stat independent, iar recunoașterea clară a acestui obiectiv trebuie să modeleze strategia de apărare. După eșecul unei victorii rapide, Rusia a trecut la o strategie de uzură: în 2023 a construit linii defensive puternice, raționale din punct de vedere militar, dar care au distras atenția Ucrainei de la obiectivul principal; în paralel a implementat o economie de război, a intensificat propaganda, a modificat legislația și a constituit rezerve strategice, toate încercând să tragă conflictul într-o fază prelungită pentru care Ucraina nu era pregătită. Evenimentele din 2024 și 2025, deși au adus câștiguri modeste pe front, arată eficacitatea acestei strategii ruse în atingerea obiectivului politic, apreciază el.
Zalujnîi identifică trei garanții de securitate care, în opinia sa, ar putea descuraja viitoare atacuri: aderarea Ucrainei la NATO, amplasarea de arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau desfășurarea unui contingent aliat suficient de numeros pentru a face față Rusiei. Ideea plasării de arme nucleare pe teritoriul ucrainean revine ca un argument de descurajare explicit, amintind indirect de disputele legate de arhitectura de securitate europeană după Războiul Rece. În absența unei viziuni europene unificate privind o nouă arhitectură de securitate și fără garanții reale, inclusiv programe financiare susținute, Zalujnîi avertizează că războiul riscă să se extindă, transformându-se într-o luptă mai amplă pentru controlul Europei de Est.
Pesimismul său privind posibilitatea unei încheieri rapide a conflictului izvorăște din evaluarea că, chiar dacă operațiunile militare s-ar încheia, confruntarea ar continua pe plan politic și economic. Rusia poate schimba instrumentele agresiunii, dar scopul rămâne același, așa că, spune el, principalul obiectiv politic al Ucrainei trebuie să fie împiedicarea Rusiei de a mai putea iniția agresiuni în viitorul previzibil.
Zalujnîi propune trei opțiuni concrete: aderarea la NATO, arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau un contingent aliat semnificativ. Dezbaterea care iese la iveală nu e doar despre tehnici militare, ci despre cum reconstruim o arhitectură de securitate europeană eficientă, ce rol au tratatele și garanțiile încredințate în 1994 prin Memorandumul de la Budapesta și ce compromisuri sunt acceptabile între securitate imediată și riscurile pe termen lung ale proliferării. Credeți că una dintre propunerile lui Zalujnîi ar putea oferi stabilitatea necesară sau riscurile implicate depășesc beneficiile?
Fii primul care comentează