Ursula von der Leyen la baza Mihai Kogâlniceanu din Constanța: despre programul SAFE, proiecte navale românești și investiții în apărare
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost luni la baza militară Mihai Kogâlniceanu din Constanța, ocazie cu care a vorbit despre inițiativa europeană SAFE, proiectele navale ale României și planurile de consolidare a apărării pe flancul estic al UE. Vizita a inclus discuții despre posibile proiecte comune și despre modul în care fondurile europene pot susține atât capabilitățile militare, cât și economia locală.
Von der Leyen a explicat că programul SAFE prevede achiziții comune în valoare de 150 de miliarde de euro și că 19 state, printre care și România, s-au înscris deja. A menționat explicit că proiectele maritime ale României ar putea fi integrate într-o abordare comună europeană pentru protejarea graniței estice, pornind din Finlanda, trecând prin statele baltice și Polonia și ajungând până la Marea Neagră. În acest context, proiectele navale românești ar contribui la consolidarea așa-numitului scut estic.
Pe lângă partea tehnică a programului, von der Leyen a subliniat importanța implementării: se pregătește o coală de parcurs care va stabili jaloane și ținte până în 2030 pentru a acoperi lacunele de capabilități. Ideea este clară, doar măsurând, poți apoi corecta și progresa. Totodată, a reluat nevoia de sustenabilitate pe termen lung a investițiilor în apărare și a prezentat direcțiile propuse în bugetul european: triplarea finanțării pentru securitatea granițelor, o dezvoltare de cinci ori a investițiilor în apărare, inclusiv în capabilități maritime, și o multiplicare cu zece a investițiilor în mobilitate militară. Sună ambițios, cadou planul are și termene, implementarea bugetului propus se va face în doi ani.
În discuții la bază, șefa Comisiei Europene a apreciat reziliența României: a amintit eforturile țării în menținerea democrației, consolidarea instituțiilor și combaterea dezinformării. A salutat, de asemenea, sprijinul constant oferit de România către Republica Moldova și capacitatea de a rezista la presiuni externe. Nu a lipsit însă partea practică: von der Leyen a văzut primele idei de proiecte navale prezentate de forțele navale române și a ridicat posibilitatea utilizării împrumuturilor din cadrul SAFE pentru finanțarea acestor proiecte, cadou și pentru a sprijini, dacă va fi cazul, industria de apărare ucraineană sau capacități oferite Ucrainei.
Un punct repetat a fost necesitatea contractelor pe termen lung pentru industria de apărare: predictibilitatea și angajamentele pe mai mulți ani ajută la dezvoltare, spre diferență de contractele anuale. Programul SAFE oferă astfel de mecanisme, iar von der Leyen estimează că primele proiecte ar putea fi gata spre finalul acestui an sau la începutul următorului. A precizat, totodată, că și firmele non-europene pot participa la achizițiile SAFE, cadou cu anumite condiții, pentru a se asigura că fondurile contribuabililor europeni se întorc sub formă de investiții și locuri de muncă în regiune.
În paralel cu discutarea apărării, președintele Comisiei Europene a vorbit și despre dimensiunea economică: l-a lăudat pe scurt pe Nicușor Dan pentru eforturile de gestionare a deficitului și pentru reformele care urmăresc modernizarea economiei românești. A spus că România are resursele necesare pentru a reveni pe o traiectorie de dezvoltare durabilă și a subliniat că voința politică rămâne un ingredient esențial. Fondurile europene de nouă generație trebuie folosite eficient pentru a asigura un viitor prosper pentru cetățeni.
La final, mesajul a combinat două idei cheie: consolidarea apărării comune prin achiziții și proiecte integrate la nivel european și, în paralel, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea industrială prin investiții previzibile și sustenabile. Totul, spune ea, pentru a face față provocărilor de securitate din regiune și pentru a transforma banii europeni în capabilități și în locuri de muncă «bune pentru europeni», formula pe care a repetat-o.
Ce părere ai despre ideea achizițiilor comune SAFE și despre implicarea proiectelor navale românești într-un scut estic comun?
da, ideea suna bine pe hartie. dar practic? cine garanteaza ca banii astia o sa ramana aici? SAFE cu 150 mld suna frumos pt Bruxelles, dar noi tot cu loturi mici si termene de 1 an o sa ramanem daca nu punem conditii clare. proiecte navale ok, avem santiere dar trebuie contracte pe 5-10 ani, nu ceva de tip “vedem la anu”. si sa nu uitam: industriile locale trebuie sa primeasca transfer de tehnologie si locuri de munca reale, nu doar subcontracte de manopera ieftina. daca se fac finantari pt Ucraina, ok, dar cu transparenta, ca altfel iar dispar banii. pe scurt: sus cu ideea, dar vrem garanții, termene lungi, si beneficii reale pt romania. vezi sa nu…