În această săptămână, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România ocupă galerii și muzee din București, Cluj, Iași, Ploiești, Sebeș și Baia Turcească cu nouă expoziții variate, care pun în prim-plan pictura, sculptura, obiectul și ceramica. Uniunea, având un rol tradițional în viața artistică a țării, funcționează ca o rețea care leagă atelierele locale de spațiile publice; seria de vernisaje programate între 8 și 13 decembrie evidențiază tocmai această mobilitate a artiștilor, de la expoziții personale la saloane colective.
Pe 8 decembrie, la Galeria Artoteca din București, de la ora 17:00, se deschide expoziția Formare semnată de Teodora Pica și George Dragomir Turia, curatoriată de Gheorghe Dican și Liviu Nedelcu. Este vorba despre pictură și sculptură ceramică puse în dialog cu teme legate de natură și de felul în care noile tehnologii readuc atenția asupra originilor și formelor; lucrările par să caute un limbaj vizual potrivit pentru a gândi modul în care se organizează lumea vie. Tot la ora 17:00, la Primăria Municipiului Sebeș are loc vernisajul pictorului Eugen Măcinic, eveniment care aduce arta contemporană în spațiul civic al orașului.
Pe 9 decembrie, Galeria Simeza din București găzduiește, de la ora 18:00, vernisajul cu creațiile lui Marius Frățilă și Ilie Chioibaș, expoziție curatoriată de Anca Boeriu și Mariea Petcu, care propune întâlniri între abordări plastice diferite, într-un cadru destinat dialogului artistic. Pe 10 decembrie, capitala găzduiește a cincea ediție a Salonului de Iarnă la Art4All, deschisă la ora 17:00, cu invitații Mircia Dumitrescu și Ion Achițenie, iar la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, de la ora 18:00, se vernisază expoziția de ceramică Unduiri a artistului Palkó Ernő, curator Dan Breaz; titlul evocă un accent pe ritm și materialitate, trăsături familiare celor atrași de ceramică.
Pe 11 decembrie, Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Cluj-Napoca, în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează Salonul Anual de Artă 2025, vernisajul fiind programat la ora 18:00 în sălile de la parterul muzeului; evenimentul reunește lucrările membrilor filialei și ale invitaților, oferind o imagine asupra scenei contemporane locale. În aceeași zi, la ora 17:00, Galeria de Artă Ploiești deschide expoziția Dualități semnată de Ana Maria Bărbos și Mihail Manta, o întâlnire între pictură și obiect care pune în valoare complementaritatea și contrastele tactile.
Pe 12 decembrie, la ora 14:30, Palatul Roznovanu, Primăria Municipiului Iași găzduiește expoziția Semnificații atemporale: început, spirit, mărturii, în care expun Ana Maria Aprotosoaie, Bianca Boroș, Oana Florea-Drăgoi, Gabriela Drinceanu, Sabin Drinceanu, Valentina Druțu, Otilia Eva, Bogdan Gavrilean, Dragoș Ghețău, Ofelia Huțul, Bianca Murariu, Ana Maria Negară, Andrei Alecsandru Pantea, Sorin Purcaru, Lucian Smău, Alexandru Solinschi, Liviu Suhar, Mircea Ștefănescu, Constantin Tofan, Ștefan Tudor și Cristian Ungureanu; expoziția propune reflecții asupra unor teme cu tentă atemporală, prezentate prin limbaje multiple. Pe 13 decembrie, la ora 17:00, pictorița Carmen Poenaru și sculptorița Carmen Chițan invită la expoziția Atemporal, găzduită de Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească din Iași, o propunere care pornește de la ideea de încrucișare între imagine și volum.
Expoziția Formare de la Galeria Artoteca aduce în prim-plan relația dintre tehnologie și reprezentarea naturii. O parte dintre manifestările anunțate indică un interes reînnoit pentru ceramică și obiect, precum și pentru saloanele care coagulează comunitățile locale de artiști. Programele din Cluj, Iași, Ploiești, Sebeș și București ilustrează modul în care rețeaua UAP facilitează circulația lucrărilor și dialogul între centrele mari și orașele regionale. Credeți că aceste expoziții vor modifica felul în care publicul percepe materialele tradiționale precum ceramica sau obiectul de artă?
și mi se pare tare ca se misca rețeaua uap
nu stiu daca o sa schimbe radical perceptia dar contribuie mult
expozitiile care pun ceramica langa pictura ajuta publicul sa vada ceramica ca limbaj si nu doar ca vas de bucatarie
in plus multi artisti combina tehnici traditionale cu tehnologii noi gen scanare 3d si printare 3d pentru matrici si glazuri experimentale
asta face piesele mai flexibile ca forma si mai interesante pt designeri si conservatori
muzeele si galeriile mici care primesc lucrari devin noduri importante pentru publicul regional si pentru atelierele locale
workshopuri live si demonstratii de tehnica pot schimba perceptia mai rapid decat texte de catalog
eu cred ca in cativa ani ceramica o sa fie tot mai acceptata ca sculptura contemporana si ca obiect conceptual
dar depinde de comunicare si accesibilitate supeeer
vezi sa nu fie doar pentru initiati