Schimbarea e evidentă și alarmantă: mai mulți copii și adolescenți la nivel global sunt obezi decât subponderali. Raportul UNICEF, realizat pe baza datelor din peste 190 de țări și în colaborare cu organizații precum OMS și Banca Mondială, indică faptul că dietele copiilor sunt tot mai mult dominate de alimente ultra-procesate, care înlocuiesc fructele, legumele și sursele de proteine necesare unei creșteri sănătoase.
În ultimii ani, tiparele problemelor nutriționale s-au inversat. În 2000, aproape 13% dintre copiii cu vârste între 5 și 19 ani erau subponderali, iar doar aproximativ 3% erau obezi. Acum, 9, 2% sunt subponderali, iar 9, 4% sunt obezi. Pe scurt, unul din zece copii și adolescenți din această categorie de vârstă este obez, iar dintre cei 291 de milioane de tineri supraponderali, procentul celor clasificați ca obezi a crescut de la 30% în 2000 la 42% în 2022. Aceasta înseamnă nu doar cifre, ci și riscuri sporite pentru sănătate pe termen lung: probleme de dezvoltare, afectarea sănătății mentale și boli care pot pune viața în pericol.
Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF, subliniază că malnutriția nu mai înseamnă exclusiv subponderalitate. Alimentele ultra-procesate, adesea foarte accesibile și intens promovate, câștigă teren în meniurile copiilor din multe zone. Fenomenul nu este nou: trecerea de la dietele tradiționale la opțiuni ieftine și bogate în calorii a fost observată în mod special în țările insulare din Pacific, unde ratele obezității sunt extreme. De exemplu, în Niue, 38% dintre tinerii între 5 și 19 ani suferă de obezitate, iar în Insulele Cook procentul este de 37%. RRate mari apar și în state mai prospere: Chile 27%, Statele Unite 21% și Emiratele Arabe Unite 21%.
Raportul intitulat „Hrănirea profitului: Cum dezamăgesc mediile alimentare copiii” atrage atenția asupra modului în care mediul alimentar, disponibilitate, marketing, prețuri, influențează alegerile alimentare ale familiilor și copiilor. Nu este doar o chestiune de preferințe individuale; este o combinație de politici, comerț și practici comerciale care fac ca produsele ultra-procesate să fie omniprezente. Pentru mulți copii, alimentele care ar trebui să constituie baza unei alimentații echilibrate sunt înlocuite treptat sau complet, iar consecințele se văd atât în statisticile globale, cât și în sănătatea publică locală.
Datele arată o distribuție geografică clară: regiunile unde alimentația se schimbă rapid, fie din cauza importurilor masive de produse procesate, fie din cauza urbanizării și a transformărilor economice, înregistrează cele mai mari creșteri. În același timp, persistă provocări în țările unde subponderalitatea este încă răspândită, ceea ce face problema malnutriției complexă și cu nuanțe locale. Pe lângă intervențiile medicale, sunt necesare politici care să reglementeze mediul alimentar: educație nutrițională, acces la alimente sănătoase, reglementarea publicității adresate copiilor și măsuri care să facă opțiunile sănătoase mai accesibile din punct de vedere financiar.
Raportul se bazează pe date solide și compară evoluțiile pe decenii, ceea ce ajută la înțelegerea tendințelor: o creștere constantă a proporției persoanelor supraponderale și o deplasare a ponderei către obezitate în rândul celor afectați. Aceasta înseamnă că strategiile clasice nu mai sunt suficiente. Dezbaterile trebuie extinse dincolo de centrele medicale, spre mediul comercial și politic, pentru a reduce expunerea copiilor la alimente cu valoare nutritivă scăzută și pentru a reconstrui accesul la alimente proaspete și culturale care susțin dezvoltarea.
Raportul menționează cifre concrete: 188 de milioane de elevi și adolescenți (unul din zece) sunt obezi, iar una din cinci persoane între 5 și 19 ani este supraponderală. Aceste date ilustrează amploarea transformării și necesitatea unor intervenții coordonate, inclusiv politici publice și inițiative comunitare. Exemplele din Pacific, dar și din țări precum Chile sau SUA, arată că fenomenul nu depinde doar de bogăție sau sărăcie, ci de structura pieței alimentare și de preferințele modelate de ofertă și marketing.
UNICEF și partenerii subliniază că soluțiile trebuie să fie variate: măsuri care să reducă consumul de produse ultra-procesate, susținerea unor diete bazate pe alimente neprocesate și promovarea unor medii în care alegerile sănătoase sunt realizabile. Schimbarea nu poate veni doar din informare; trebuie susținută prin acces, reglementare și politici economice care să facă produsele sănătoase mai accesibile și mai atrăgătoare pentru familii.
Raportul „Hrănirea profitului” scoate în evidență impactul mediilor alimentare asupra copiilor și ridică o întrebare practică: cine ar trebui să dea primul pas, guvernele, industria alimentară sau comunitățile locale? Campaniile de informare și programele școlare pot contribui, dar nu înlocuiesc necesitatea unor reguli care limitează expunerea copiilor la publicitate agresivă și care promovează disponibilitatea alimentelor sănătoase în școli și piețe.
Datele sunt un apel la acțiune bazat pe fapte: 9, 4% dintre copiii de 5–19 ani sunt obezi, 9, 2% sunt subponderali, iar proporția celor obezi dintre persoanele supraponderale a crescut de la 30% la 42% între 2000 și 2022. Aceste procente nu sunt doar statistici; ele reflectă alegeri alimentare influențate de piețe și politici. O schimbare eficientă necesită cooperare între autorități, profesioniști în sănătate, educatori și comunități. Ce reforme ar avea cel mai mare impact asupra meniurilor copiilor din școli și magazinele locale?
Fii primul care comentează