UE va lansa sateliți în plus după întreruperea semnalului GPS a aeronavei Ursulei von der Leyen

De când oamenii au început să se baza pe busole și hărți, iar mai târziu pe sisteme satelitare, navigația a devenit o chestiune de încredere în tehnologie, iar recent acea încredere a fost pusă la încercare. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a anunțat că Uniunea Europeană va lansa sateliți adiționali pe orbita joasă a Pământului și va consolida detectarea interferențelor GPS, ca răspuns la un incident în care semnalul GPS al avionului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost blocat în timpul unui zbor spre Bulgaria.

În weekend, aeronava a aterizat în siguranță la Plovdiv, însă controlorii bulgari au raportat pierderea semnalului GPS la apropierea de oraș. Purtătorul de cuvânt al UE a spus că există suspiciuni că bruiajul ar fi fost provocat de Rusia. Situația nu e un caz izolat: anul trecut Estonia a reclamat același tip de bruiaj, iar Finnair a fost nevoită să redirecționeze două zboruri din cauza problemelor la apropierea de aeroportul din Tartu. Prin urmare, nu e doar un titlu viral, este o problemă recurentă care afectează transportul aerian în regiune.

Bruiajul GPS funcționează prin emiterea unor semnale terestre, mai puternice decât cele de la sateliți, astfel încât receptorii de la bord să fie confuzi sau să-și piardă poziția reală. Când se întâmplă asta, echipajele pot fi nevoite să oprească recepția GPS pe durata zborului, iar procedurile de apropiere și aterizare, care uneori se bazează pe date satelitare, devin mai dificil de executat. Din fericire, aeroporturile mari dispun și de sisteme terestre alternative, iar în cazul zborului doamnei von der Leyen controlorii au trecut fără probleme la aceste sisteme pentru a asigura o aterizare în siguranță.

Răspunsul oficial al UE a fost prompt și pragmatic: Kubilius a preluat un articol din Financial Times pe X și a subliniat că bruiajul și deturnarea semnalului pot afecta sectoare esențiale, aviația, navigația maritimă și transporturile în general. Soluția propusă: extinderea proiectului spațial Galileo, care deja oferă servicii de autentificare pentru detectarea spoofingului, și creșterea numărului de sateliți pe orbita joasă pentru a întări rețeaua și a îmbunătăți capacitatea de detectare a interferențelor. Practic, Europa caută redundanță și instrumente mai performante pentru identificarea atacurilor asupra semnalelor de navigație.

Incidentul survine în contextul unei vizite a președintei Comisiei în state membre vecine Rusiei, vizită în care oficialii europeni au dorit să vadă direct provocările generate de amenințările regionale. Purtătorul de cuvânt a adăugat că episodul întărește angajamentul UE de a investi în capabilități de apărare și de a sprijini Ucraina, în contextul invaziei care continuă de peste trei ani și jumătate.

Din perspectivă tehnică, bruiajul GPS rămâne o amenințare relativ simplă ca metodă, dar cu efecte disproporționate: un emițător bine plasat pe frecvență poate provoca haos localizat în navigație. De aceea soluțiile nu sunt doar militare, ci și civile: mai mulți sateliți, servicii de autentificare, rute alternative și instrumente terestre de navigație care pot prelua controlul atunci când semnalele satelitare devin nesigure. Pentru companiile aeriene și pentru pasageri, asta înseamnă mai multă siguranță, dar și costuri și eforturi de adaptare.

Privind dincolo de detaliile imediate, problema ridică întrebări mai ample despre dependența noastră de infrastructuri spațiale și despre vulnerabilitățile pe care le introducem prin această dependență. Istoria navigației arată că fiecare salt tehnologic aduce noi riscuri: de la busole magnetice afectate de minereuri la semnale radio perturbate, oamenii au găsit mereu soluții alternative. Astăzi, soluția pare a consta în tot mai mulți sateliți, autentificare criptografică și coordonare internațională pentru a proteja rutele comerciale și civile. În același timp, e nevoie de transparență și de anchete clare pentru a stabili responsabilitățile când apar astfel de incidente, deoarece răspunsurile politice și tehnice se intersectează.

Concluzia acestui eveniment deschide discuția despre cum ar trebui proiectată infrastructura globală de navigație: nu doar prin multiplicarea componentelor, ci și prin sisteme interoperabile care să detecteze și să izoleze perturbările. Aceasta presupune cooperare între state, sectorul privat și comunitatea științifică, dar și o înțelegere comună a riscurilor din geopolitica digitală. E de bun simț să nu tratăm aceste perturbări doar ca incidente tehnice izolate, ci ca semnale că modurile în care ne orientăm, atât fizic, cât și strategic, trebuie revizuite constant.

Crezi că Europa ar trebui să pună prioritate pe investiții mai mari în sateliți și detectare, sau că soluțiile terestre și procedurile alternative rămân suficient de eficiente?

Proverb românesc: Graba strică treaba.