UDMR sugerează scăderea numărului de parlamentari la 419 și revizuirea mandatelor în urma recensământului din 2022

Propunerea urmărește diminuarea numărului de parlamentari și a fost inițiată de UDMR, discuțiile având loc la București, în contextul unor inițiative mai vechi care solicită ajustări ale structurii legislative a României. De-a lungul ultimilor ani, ideea reducerii parlamentului revine periodic, fie în campanii electorale, fie ca urmare a referendumurilor sau recensămintelor, iar dezbaterea actuală readuce în discuție comparațiile între diverse propuneri și aspecte tehnice legate de populație.
Legea electorală, pragurile minime pentru mandate și cifrele recensământului sunt elementele centrale ale acestui demers. Dacă propunerea UDMR va fi adoptată, numărul total de parlamentari ar scădea la 419, dar distribuirea exactă a mandatelor între circumscripții se va face conform regulilor existente: raportare la populație și respectarea minimelor impuse de lege pentru senatori și deputați. Rămâne de observat cum vor negocia partidele și în ce fel vor fi integrate în calculele finale datele recensământului din 2022.
Pentru a implementa o astfel de schimbare este necesară modificarea legislației electorale. Legea nr. 208/2015, art. 5, prevede modul de alegere al senatorilor și deputaților: scrutin de listă, pe baza reprezentării proporționale. Practic, numărul de mandate se determină raportat la populația fiecărei circumscripții: un deputat corespunde la 73.000 de locuitori, iar un senator la 168.000 de locuitori. În plus, legea impune ca într-o circumscripție să existe minimum 2 senatori și cel puțin 4 deputați. Aceste praguri limitează posibilitățile de redistribuire a mandatelor și trebuie avute în vedere când se discută reducerea totală a parlamentarilor.
Mai precis, proiectul UDMR propune scăderea numărului total de parlamentari de la 465 la 419. Această inițiativă este o alternativă la propunerea USR, care pledează pentru un parlament de 300 de membri, o variantă apropiată de spiritul referendumului din 2009, când cetățenii au optat pentru o reducere. Tema va reveni pe agenda politică la ședința de săptămâna viitoare, când vor fi analizate și modificările demografice consemnate de recensământul din 2022 în raport cu cel din 2011, adică datele relevante pentru calculul mandatelor pe circumscripții.
Numărul 419, referendumul din 2009 și prevederile Legii 208/2015 sunt repere concrete care structurează discuția curentă. Cum va afecta această ajustare echilibrul politic și reprezentarea locală, asta va depinde de negocieri, de rezultatele recensământului și de deciziile parlamentare viitoare. Tu ce părere ai: reducerea la 419 constituie un compromis acceptabil sau rămâne prea departe de varianta de 300 susținută în 2009?
Adaptarea componenței parlamentare nu este doar o chestiune tehnică; ea implică aspecte de reprezentare, eficiență instituțională și capacitate de reacție la schimbările demografice. Propunerea UDMR reprezintă o soluție de compromis între menținerea situației actuale și varianta mai radicală propusă de USR, iar efectul concret va depinde de negocierile politice și de modul în care vor fi interpretate datele recensământului. Schimbarea nu înseamnă doar cifre pe hârtie: reconfigurarea parlamentului afectează modul de negociere a legilor, componența comisiilor și repartizarea resurselor politice la nivel local.