Americanii și rușii încă își joacă rolurile în culise, iar de data aceasta în prim-plan se află reacția lui Donald Trump la summitul cu Vladimir Putin din Alaska și la reuniunea recentă dintre Putin și Xi Jinping la Beijing. Istoria relațiilor dintre SUA și Rusia a avut suișuri și coborâșuri, începând cu Războiul Rece, trecând prin tentative de cooperare post-sovietică și ajungând la negocieri actuale tensionate; acum, după dialogurile dintre liderii celor două puteri, fostul sau actualul ocupant al Casei Albe, depinde cum e privită titulatura, și-a exprimat în termeni publici dezamăgirea.
Într-un interviu radio oferit lui Scott Jennings, Donald Trump a declarat că este profund dezamăgit de Vladimir Putin pentru că nu s-a reușit un acord de pace pentru Ucraina după discuțiile din Alaska. A folosit formulări directe: „sunt foarte dezamăgit de președintele Putin”, iar când a menționat că „am avut o relație grozavă”, tonul a alunecat spre reproș personal. Trump a mai spus că plănuiește să întreprindă ceva pentru a sprijini persoanele afectate de conflictul din Ucraina, fără a oferi detalii despre ce măsuri ar fi luate sau ce repercusiuni ar putea urma pentru Rusia. Cu puțin timp înainte el stabilise un termen de două săptămâni pentru un acord de pace, termen care expiră la sfârșitul acestei săptămâni, dar interviul nu a precizat vreo sancțiune sau pași concreți în cazul în care nu se ajunge la un compromis.
Tot în acest cadru, Trump a sumarizat scena internațională făcând o observație despre o posibilă apropiere Rusia-China: nu s-a arătat îngrijorat de o axă între cele două state, invocând superioritatea militară a Statelor Unite. El a afirmat că nu se teme de o utilizare a armatei împotriva SUA și a subliniat că ar fi o eroare gravă dacă s-ar întâmpla asta. Comentariul a apărut în contextul în care Putin s-a întâlnit la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, într-un moment marcat de o paradă militară semnificativă; întâlnirea a sporit atenția mass-media asupra potențialelor alianțe sau coordonări între Moscova și Beijing.
Interviul a fost realizat telefonic cu Scott Jennings, comentator politic și fost oficial în administrația lui George W. Bush, și a fost difuzat pe platforma X. Replica Kremlinului la acuzațiile lui Trump nu figurează în materialul inițial, dar merită subliniat că, din perspectiva diplomatică, astfel de declarații publice pot servi atât pentru a pune presiune, cât și pentru a modela percepțiile interne ale electoratului. În plus, în spațiul public apar deja analize privind importanța retoricii liderilor față de acțiunile efective pe teren, în special când sunt stabilite termene pentru negocieri de pace sau când au loc manevre militare.
Se conturează două fire narative: pe de o parte, promisiuni și termene legate de pacea în Ucraina care încă nu au generat rezultate tangibile; pe de altă parte, o serie de declarații menite fie să liniștească, fie să avertizeze publicul, Trump spune că nu e preocupat de o posibilă coordonare militară între Rusia și China, în timp ce Rusia și China marchează vizibil momente de apropiere diplomatică. Pentru cititor, concluzia este că trebuie urmărite atât declarațiile oficiale, cât și acțiunile concrete: întâlnirile la vârf (Alaska, Beijing), termenii anunțați (două săptămâni) și absența, deocamdată, a unor sancțiuni sau măsuri concrete comunicate.
Pe termen scurt rămân câteva elemente clare: termenul-limită stabilit anterior, interviul difuzat pe X și întâlnirea Putin, Xi la Beijing înaintea paradei militare. Contextul istoric al relațiilor dintre Washington, Moscova și Beijing conferă acestor declarații ecouri pe termen lung, nu doar efecte imediate. Rămâne de urmărit cum se vor transforma reproșurile și termenele în acțiuni reale, fie prin diplomație, fie prin măsuri economice sau alte gesturi concrete.
Concluzie: termenul de două săptămâni, invocat de Trump, expiră la sfârșitul săptămânii și nu a venit însoțit de detalii despre posibile consecințe; interviul a fost difuzat pe X, iar discuția despre o eventuală axă Rusia-China a coincis cu întâlnirea Putin, Xi la Beijing. Ce urmărești mai atent: declarațiile oficiale sau faptele concrete ale liderilor?
daaar, ce naiba, trump zicea ceva… si apoi pai, ce-a făcut putin? lol
Interesant, dar rămâne de văzut dacă termenele se transformă în acțiuni concrete; retorica e utilă dar fără măsuri nu schimbă situația Ucrainei.