Când vine vorba de finanțele personale ale unei persoane publice, interesul public nu surprinde: este vorba despre achizițiile financiare ale președintelui Donald Trump, realizate între 28 august și 2 octombrie și declarate prin formularele publicate de Oficiul pentru Etică Guvernamentală al SUA.
Documentele indică că, în acea perioadă, Trump a efectuat peste 175 de achiziții, majoritatea reprezentând obligațiuni emise de entități publice locale, precum municipalități, state, județe, districte școlare și altele. Declarațiile, făcute publice conform Legii privind etica în guvern din 1978, nu arată sumele exacte pentru fiecare tranzacție, ci oferă intervale largi de valori; totuși, valoarea totală maximă a achizițiilor de obligațiuni depășește 337 de milioane de dolari, conform calculelor din documente. Partea notabilă e că multe dintre aceste titluri sunt legate de sectoare care au beneficiat sau beneficiază de schimbările de politică promovate de administrație, inclusiv dereglementarea financiară, adică, da, banii par să circule într-un circuit familiar.
Portofoliul recent include și obligațiuni corporative emise de companii cunoscute: producători de cipuri precum Broadcom și Qualcomm, firme de tehnologie ca Meta Platforms, retaileri precum Home Depot și CVS Health, dar și bănci mari de pe Wall Street, printre care Goldman Sachs, Morgan Stanley și JP Morgan. Remarcabilă este și achiziția de obligațiuni Intel, care survine după un episod în care guvernul SUA, condus de Trump, a intervenit pentru a cumpăra o participație, ceea ce ridică întrebări despre legătura dintre deciziile publice și mișcările financiare private.
Pe de altă parte, capătă importanță și contextul scandalurilor: la sfârșitul lui august, Trump a cerut Departamentului de Justiție să investigheze JP Morgan pentru legături cu finanțatorul condamnat Jeffrey Epstein, în timp ce banca și-a exprimat regretul față de legăturile sale din trecut. În pofida acestor tensiuni, declarațiile arată că Trump a cumpărat obligațiuni ale unor instituții bancare, inclusiv JP Morgan.
Casa Albă nu a oferit comentarii legate de aceste noi declarații în ziua publicării. Administrația susține că președintele și familia sa nu gestionează direct portofoliul, care ar fi administrat de o instituție financiară terță. Trump a declarat anterior că a plasat activele companiei sale într-un trust supravegheat de copiii săi, iar declarațiile sale periodice de avere continuă să fie depuse conform cerințelor.
Aceste formulare se încadrează într-un peisaj mai amplu: o declarație din august arăta că Trump achiziționase obligațiuni de peste 100 de milioane de dolari după revenirea sa în funcție pe 20 ianuarie. Totodată, formularul anual depus în iunie, care pare să acopere anul calendaristic 2024, raporta venituri de peste 600 de milioane de dolari provenind din criptomonede, terenuri de golf, licențe și alte afaceri. Conform acelui raport și calculelor Reuters, activele raportate ale președintelui se situau la cel puțin 1, 6 miliarde de dolari, iar investițiile în criptomonede au avut un aport semnificativ la această creștere.
Privind aceste date, rezultă o imagine complexă: sume mari, combinație între active publice și private și mișcări financiare care, uneori, coincid cu decizii de politică. Această suprapunere între investiții personale și decizii guvernamentale ridică întrebări privind transparența și gestionarea conflictelor de interese, teme care nu sunt noi în istoria administrațiilor publice, dar care capătă mereu nuanțe distincte în funcție de context și de actorii implicați. Ce părere ai despre modul în care ar trebui gestionate investițiile liderilor politici pentru a evita astfel de potențiale suprapuneri?
Fii primul care comentează