Discutăm despre un litigiu juridic care îl implică pe fostul președinte Klaus Iohannis și membrii familiei sale, vizând un imobil din centrul municipiului Sibiu și o cerere de sechestru formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov pentru recuperarea unei creanțe de aproape un milion de euro. Evenimentul s-a desfășurat la Tribunalul Sibiu, unde instanța a respins solicitarea statului de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis.
Cauza are origini mai vechi și pornește de la o moștenire, un contract de vânzare-cumpărare și o serie de hotărâri judecătorești. Statul, prin ANAF și DGRFP Brașov, susține că a dobândit, în conformitate cu legea, jumătate dintr-un imobil situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, ca urmare a constatării unei moșteniri vacante. Pe baza acestui drept, ANAF a cerut plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință asupra cotei de 1/2 din imobil, sumă estimată la circa un milion de euro. Deoarece familia Iohannis nu ar fi plătit voluntar, ANAF a solicitat și măsuri asigurătorii pentru garantarea recuperării creanței.
Tribunalul Sibiu a evaluat cererea de sechestru asigurător și, în data de 20 noiembrie 2025, a hotărât să respingă solicitarea statului. În comunicatul instanței se arată că obiectul cererii era instituirea sechestrului asupra bunurilor pârâților pentru garantarea recuperării prejudiciului pretins, dar instanța a respins această formulă în cauză. ANAF anunțase anterior că va lua rapid toate măsurile legale pentru apărarea intereselor statului, iar conducerea agenției afirmase că nu existau indicii că soții Iohannis intenționau să achite sumele cerute.
Contextul procesual este mai complicat: în septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobil. În mai 2014, Tribunalul Brașov anulase contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți, hotărâre care face parte din seria deciziilor ulterioare privind dreptul de proprietate asupra casei. ANAF a precizat că a purtat corespondență cu soții Iohannis pe două direcții: una referitoare la predarea imobilului, unde familia a susținut că nu deține cheia și nu se poate prezenta pentru predare, și cealaltă privind clarificările privind modul de calcul al sumelor datorate, explicații pe care ANAF le-a furnizat.
Respingerea cererii de sechestru de către Tribunalul Sibiu nu încheie, însă, întregul dosar. ANAF a inițiat acțiuni în instanță pentru constatarea dreptului de proprietate al statului și pentru recuperarea despăgubirilor aferente lipsei de folosință a imobilului. Reprezentanții agenției au subliniat că, la lipsa plății voluntare, vor continua demersurile legale, inclusiv reluarea solicitărilor de măsuri asigurătorii, acțiuni care pot fi urmate pe alte căi procedurale sau după alte decizii judecătorești.
Totodată, merită menționat că ANAF comunicase public preluarea, în condițiile legii, a cotei de 1/2 din imobil în octombrie, iar președintele instituției de atunci, Adrian Nica, declara la B1 TV că nu existau indicii că soții Iohannis ar intenționa să plătească datoriile, motiv pentru care se pregătea demersul în instanță și solicitarea unor măsuri asigurătorii.
Această speță scoate în evidență intersecția dintre dreptul de proprietate, procedurile statului pentru recuperarea creanțelor și instrumentele executoriilor pe care le poate folosi ANAF. Implică decizii succesive ale instanțelor, de la Tribunalul Brașov, la Înalta Curte și, mai recent, Tribunalul Sibiu. Sumele menționate sunt consistente, aproape un milion de euro, iar părțile au utilizat atât argumente de fond privind dreptul de proprietate, cât și mijloace procedurale practice, precum cererile de sechestru pentru asigurarea recuperării. Va rămâne de urmărit dacă ANAF va reitera cereri similare sau va apela la alte căi procedurale pentru a asigura recuperarea creanței.
Titlul imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu 29 și hotărârea din 20.11.2025 rămân repere importante în această dispută și arată că procedurile judiciare și administrative pot continua chiar și după respingerea unei măsuri asigurătorii. Credeți că ANAF va reuși să recupereze sumele prin alte mijloace sau că litigiul se va prelungi în continuare?
Fii primul care comentează