De ceva vreme, disputa privind dreptul de proprietate asupra unei clădiri din centrul Sibiului a trecut din istorie locală în sala de judecată, iar recent Tribunalul Sibiu a luat o hotărâre semnificativă: a respins solicitarea Statului Român, formulată prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, de a institui sechestrul asigurător pe bunurile familiei fostului președinte Klaus Iohannis. Cazul își are rădăcinile în proceduri anterioare legate de moștenire și dreptul de proprietate, ale căror ecouri au apărut în ultimele luni în declarațiile ANAF și în hotărâri judecătorești definitive.
Tribunalul Sibiu a anunțat oficial că, la 20 noiembrie 2025, a respins cererea prin care statul dorea blocarea bunurilor familiei Iohannis ca măsură de garantare a recuperării unui prejudiciu pretins. Inițiativa provenea din partea DGRFP Brașov, care a introdus în instanță o acțiune menită să oblige pe Klaus Iohannis la plata unor despăgubiri pentru lipsa de folosință a jumătății dintr-un imobil situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu. Agenția Națională de Administrare Fiscală a prezentat acțiunea ca o continuare a demersurilor de recunoaștere a dreptului de proprietate al statului și de recuperare a sumelor datorate.
Miza a devenit și mai clară după ce ANAF anunțase, la începutul lunii octombrie, că a preluat în mod legal jumătate din imobil, pe baza unei moșteniri vacante, dobândind astfel calitatea de coproprietar. Din declarațiile conducerii ANAF a reieșit că instituția nu avea indicii că soții Iohannis ar intenționa să plătească voluntar sumele solicitate și, prin urmare, a decis să inițieze demersuri în instanță, cerând și măsuri asigurătorii. Președintele ANAF, Adrian Nica, a spus că a existat corespondență cu familia Iohannis pe două planuri: unul referitor la predarea imobilului, în care reprezentanții familiei au comunicat că nu dețin cheia și nu se pot prezenta pentru predare, și unul legat de clarificarea modului de calcul al sumelor datorate, pentru care ANAF susține că a furnizat explicațiile necesare. Până la decizia Tribunalului Sibiu, ANAF afirmase că nu are semne că soții Iohannis ar fi dispuși să achite sumele datorate și că va continua cu promptitudine toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor.
Contextul juridic al litigiului are o istorie mai veche. În septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Rodica Băstea, de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobil, în dosarul privind dreptul de proprietate asupra casei. În 2014, Tribunalul Brașov anulase contractul de vânzare–cumpărare încheiat între vânzătorul Ioan Băstea, ulterior decedat și moștenit de Rodica Băstea, și cumpărătorii Carmen Georgeta Iohannis și Klaus Werner Iohannis. Aceste hotărâri au alimentat demersurile ulterioare ale statului de a recâștiga și valorifica partea de proprietate considerată a reveni domeniului public.
Respingerea cererii de sechestru de către Tribunalul Sibiu înseamnă că, pentru moment, bunurile familiei Iohannis nu vor fi blocate ca măsură preventivă în perspectiva recuperării sumelor cerute. Rămâne în curs acțiunea principală prin care statul urmărește obligarea la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a jumătății de imobil, iar ANAF a anunțat că va continua demersurile legale.
Hotărârea de azi readuce în prim-plan modul în care se intersectează dreptul de proprietate, procedurile de moștenire și instrumentele fiscale ale statului. Cazul lui Klaus Iohannis și imobilul de pe Nicolae Bălcescu nr. 29 este un exemplu concret despre cum un contract vechi, o moștenire vacante și căile de atac juridice pot genera procese de lungă durată, implicând atât instanțe civile, cât și intervenții ale autorităților fiscale. Evoluția ulterioară va depinde de hotărârile instanței în acțiunea principală și de eventualele noi demersuri ale ANAF. Credeți că statul va reuși să recupereze sumele solicitate sau litigiul se va prelungi din nou în instanțe?
Fii primul care comentează