Schimbarea orei în această toamnă privește România, calendarul și cerul: în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025 ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar echinocțiul de toamnă are loc pe 22 septembrie. Pentru mulți e o decizie de rutină, dar are rădăcini istorice și efecte practice care merită clarificate simplu.
Trecerea la ora de iarnă înseamnă, practic, revenirea la timpul legal standard al României, adică fusul Eastern European Time, UTC+2. Concret, în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie, și duminică, 26 octombrie 2025, ora 04:00 va redeveni 03:00. Cei care apreciază un somn în plus vor fi mulțumiți. Diminețile vor deveni mai luminoase, iar serile se vor întuneca mai devreme comparativ cu perioada orei de vară, când ceasurile sunt date înainte cu o oră și se folosește Eastern European Summer Time, UTC+3. Oficial, timpul standard este considerat „normal”, iar ora de vară este o ajustare sezonieră menită să valorifice mai bine lumina naturală în lunile calde.
Schimbarea are loc, de regulă, în weekend dintr-un motiv pragmatic: mulţi nu lucrează atunci în program strict, astfel tranziţia este mai uşoară pentru organism şi rutina zilnică. Nu înseamnă că toți se adaptează instantaneu, dar reducerea impactului asupra transporturilor, programelor de muncă și activităților administrative este un motiv solid pentru alegerea weekend-ului.
Istoria modificării orei în România depășește un secol. Prima introducere a orei de vară a avut loc în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat, apoi practica a revenit în anii 1932–1939, cu tranziții în prima duminică din aprilie și prima duminică din octombrie. În al Doilea Război Mondial au existat perioade cu ora de vară permanentă, iar după o pauză mai lungă, din 1979 schimbările semestriale au fost reintroduse oficial în România și ulterior aliniate cu practica Uniunii Europene prin acte normative guvernamentale. Prin urmare, nu e o noutate improvizată, ci o tradiție administrativă cu numeroase întreruperi și reluări.
La nivel mondial, situația este variată: în jur de 60 de ţări încă schimbă ora, inclusiv părți din America de Nord, dar tot mai multe state renunță treptat. Islanda, China, Rusia, Belarus şi Turcia sunt exemple de ţări care nu mai fac aceste schimbări. În Uniunea Europeană discuţiile despre eliminarea schimbărilor semestriale sunt vechi, însă până acum nu a fost adoptată o modificare legislativă finală, astfel fiecare stat membru continuă, deocamdată, practica actuală.
Echinocțiul de toamnă din 22 septembrie 2025, la ora 21:19, marchează trecerea astronomică către toamnă în emisfera nordică şi reflectă, simbolic, aceleaşi schimbări de lumină pe care le oglindesc şi ajustările timpului civil. Legătura dintre astronomia care determină schimbarea anotimpurilor şi mecanismele administrative care mută minute pe ceas rămâne interesantă: una urmăreşte ciclurile naturale, cealaltă încearcă să adapteze viaţa socială la acestea.
În încheiere, ideea practică este aceasta: timpul măsurat de ceasuri şi timpul marcat de fenomene astronomice coexistă, iar răspunsurile politice şi sociale diferă în funcţie de context istoric şi de utilitatea percepută. România va reveni la EET pe 26 octombrie 2025, ora 03:00, iar echinocțiul de toamnă va avea loc pe 22 septembrie, ora 21:19. Aceste date arată cum societatea îşi sincronizează activităţile cu ritmurile naturii şi cu deciziile administrative. Ce părere ai: ai prefera să rămânem permanent la ora de iarnă sau la cea de vară?
Ai prefera să rămânem permanent la ora de iarnă (EET, UTC+2) pentru dimineți mai luminoase și adaptare mai ușoară a somnului sau la ora de vară (UTC+3) ca să avem seri mai lungi și activități după muncă, ținând cont că în noaptea 25–26 oct 2025 ceasurile se dau înapoi la 03:00 și că echinocțiul e pe 22 sept ora 21:19?