Schimbările rapide ale apartenenței politice din Parlamentul României au dominat discuțiile în ultimele luni, după ce aleși veniți pe valul suveranist au migrat spre partidele tradiționale sau și-au format propriile grupuri. Rememorând parțial episoade din istoria postdecembristă în care schimbarea culorii politice părea o obișnuință, valul de transfugi indică atât vulnerabilitatea noilor formațiuni, cât și atracția structurilor consacrate din legislativ, în special PSD și PNL. Fenomenul se manifestă la București, în ambele Camere ale Parlamentului, unde mutările s-au succedat în doar câteva luni.
La mai puțin de un an de la intrarea în Legislativ pe listele SOS România și PARTIDUL Oamenilor Tării (POT), mai mulți parlamentari au părăsit formațiunile suveraniste pentru a se alătura grupurilor parlamentare ale partidelor principale. Datele oficiale ale Camerei Deputaților arată că în grupul PSD figurează acum cinci aleși veniți inițial pe listele SOS România, conduse de Diana Șoșoacă, și doi proveniți de la POT, condus de Anamaria Gavrilă. Și un senator ales pe listele SOS și-a schimbat încadrarea, ajungând, de asemenea, în grupul PSD. PNL a primit, la rândul său, doi deputați transferați din taberele suveraniste: unul venit de la POT și unul de la AUR.
Câteva nume ilustrează atât viteza, cât și motivele acestor schimbări. Lucian Andrușcă a părăsit POT în mai și, după doar o lună, s-a înscris în grupul PSD; el fusese anterior susținător al lui Călin Georgescu și se număra printre parlamentarii care au protestat când candidatura acestuia nu a fost validată. Dorin Popa a demisionat din POT tot în mai, acuzând presiuni din partea conducerii formațiunii. Deși în septembrie el a semnat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care PSD face parte, a susținut ulterior că semnătura a fost pusă din greșeală și a retras-o. Astfel de răsturnări de situație au întărit percepția că apartenența politică rămâne instabilă.
Iosif Florin Jianu a optat în iunie 2025 pentru înscrierea în grupul PSD, deși doar câteva luni înainte afirma public că suveraniștii sunt mai uniți ca niciodată și critica dur coaliția PSD-PNL-UDMR. În aceeași perioadă, foștii aleși SOS România Ștefan Alexandru Băișanu, Cosmin Andrei, Alexandrin Moiseev și Ecaterina Mariana Szoke au urmat aceeași direcție către grupul PSD din Camera Deputaților, iar în Senat social-democrații au primit un fost senator SOS, Ionel Carp. Toate aceste mutări au modificat substanțial componența grupurilor parlamentare într-un interval scurt.
PNL a atras la rândul său persoane din rândurile suveraniștilor: Neacșu Andreea Firuța, aleasă pe listele AUR în Neamț, a început să activeze alături de liberali din septembrie 2025, iar Andrei Ionuț Teslariu, inițial pe listele POT, a declarat că se regăsește în doctrina PNL și că formațiunea sa de proveniență se îndrepta într-o direcție greșită. Teslariu a apărut fotografiat alături de premierul Ilie Bolojan la congresul PNL din iulie, semn că integrarea a avut și o componentă publică.
Grupurile SOS România și POT din Senat nu au rezistat mai mult de câteva luni. Grupul POT s-a dizolvat pe 26 mai, în ziua învestirii lui Nicușor Dan ca președinte al României, după ce doi senatori, Liviu Fodoca și Ștefan Borțun, și-au anunțat demisia; regulamentul cere un minim de șapte senatori pentru a forma un grup parlamentar. La 30 iunie s-a desființat și grupul SOS România din Senat, după ce președinta formațiunii, Diana Șoșoacă, i-a exclus din partid pe senatorii Cosmina Cerva, Dorin Silviu Petrea și Clement Sava, iar formațiunea a rămas sub pragul necesar.
O parte dintre senatori plecați din SOS și POT s-au reorganizat sub denumirea PACE, Întâi România, iar noul grup a anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Demersul a strâns semnături inclusiv de la parlamentari neafiliați din Camera Deputaților, foști aleși pe listele suveraniste, și a primit susținerea formală a lui Victor Ponta, care, deși s-a autosuspendat din PSD, rămâne înscris în grupul parlamentar al social-democraților. Moțiunea, intitulată România nu este de vânzare fără progresiști la guvernare, urmează să fie depusă vineri; data pentru dezbatere și vot va fi stabilită după înregistrare.
Migrațiile politice din ultimele luni scot în evidență câteva realități: partidele mici pot fi rampa de lansare a unor cariere, dar menținerea coeziunii devine dificilă odată ce mandatele sunt preluate; în același timp, partidele mari continuă să atragă parlamentarii în căutare de stabilitate sau influență. Trecerea a zeci de aleși între grupuri a schimbat echilibrul forțelor în Parlament, iar atât manifestațiile de susținere pentru candidaturi precum cea a lui Călin Georgescu, cât și declarațiile acerbe împotriva guvernării au alternat rapid cu decizii pragmatice de schimbare a apartenenței.
Moțiunea România nu este de vânzare fără progresiști la guvernare va fi depusă vineri. Transferurile spre PSD, care au adus în grupul de la Camera Deputaților cinci foști aleși SOS și doi de la POT, precum și migrarea unor deputați spre PNL arată cât de fluidă a devenit configurația parlamentară, între promisiuni de suveranism și recalibrări rapide după intrarea în Legislativ. Credeți că astfel de schimbări afectează credibilitatea parlamentarilor sau fac parte din jocul politic normal?
Fii primul care comentează