Traian Băsescu discută despre pericolele pentru România în cazul în care alegerile din Republica Moldova ar conduce la o schimbare de direcție politică, iar observațiile sale vin pe fondul investițiilor și al legăturilor strânse dintre cele două țări din ultimele două decenii. De la acordarea a milioane de pașapoarte la proiectele energetice comune, România a ridicat punți care acum ar putea fi amenințate de rezultatul scrutinului parlamentar din 28 septembrie.
Fostul președinte a explicat la Digi24 că, din punctul său de vedere, dacă forțele antieuropene preiau puterea în Moldova, România ar pierde investițiile făcute în ultimii 20 de ani și s-ar regăsi practic vecină cu un guvern prorus. El a reluat câteva cifre concrete: 1, 5 milioane de pașapoarte românești date cetățenilor moldoveni, dintre care circa un milion lucrează acum în Europa având cetățenie română. Pe lângă aceste documente, Băsescu a amintit bursele pentru studenți, aproximativ 10.000 anual, granturile nerambursabile și proiectele de interconectare energetică, prin gaze și electricitate, care leagă infrastructura celor două state. Toate aceste componente au fost prezentate ca investiții politice și sociale menite să întărească parcursul proeuropean al Republicii Moldova.
Mesajul principal transmis la televizor a fost clar: România a acționat conform convingerilor sale, iar acum decizia aparține cetățenilor moldoveni. Băsescu a subliniat că votul diasporei poate fi crucial, reamintind cum diaspora a avut un rol decisiv în alegerea Maiei Sandu la prezidențiale. Exemplul a fost folosit pentru a evidenția că mobilizarea alegătorilor din străinătate a avut deja un impact semnificativ asupra orientării politice a Republicii Moldova, inclusiv în referendumul privind opțiunea proeuropeană sau pro-rusă.
Apelul fostului președinte a fost îndreptat în mod special către cetățenii moldoveni și români care muncesc în Europa: să își exercite dreptul de vot în favoarea formatiunilor proeuropene. Expunerea a fost făcută fără artificii retorice, cu date și argumente orientate spre importanța păstrării relațiilor și a investițiilor deja realizate. Contextul istoric nu lipsește: relațiile dintre cele două state s-au dezvoltat treptat după 1991, iar transformările demografice și economice, precum transferul unui milion de persoane cu pașaport românesc în spațiul european, au consolidat legături practice, nu doar simbolice.
Dincolo de declarația politică imediată, rămâne deschisă o problemă structurală: cât de rezistente sunt punțile politice și economice construite în două decenii în fața schimbărilor electorale bruște? Aceasta nu este doar o chestiune de cifre, ci și de mecanisme instituționale: cetățenie, conectivitate energetică, burse pentru tineri și finanțări care, luate împreună, generează dependențe și oportunități. Dacă diaspora a influențat deja rezultate electorale majore, Maia Sandu la prezidențiale, atunci mobilizarea votanților din străinătate poate rămâne un factor esențial și în următoarele săptămâni.
Traian Băsescu a echilibrat investițiile palpabile, pașapoarte, burse, proiecte energetice, cu riscul geopolitic al unui guvern prorus la vecinătatea României. Rămâne de urmărit cum se vor concretiza aceste elemente în comportamentul alegătorilor pe 28 septembrie și dacă strategia României, bazată pe sprijin și integrare practică, va continua să producă rezultate. Credeți că mobilizarea diasporei va fi suficientă pentru a păstra direcția proeuropeană în Republica Moldova?
Fii primul care comentează