Traian Băsescu comentează un caz în care o dronă rusească a traversat spațiul aerian al României timp de 49 de minute, stârnind reacții din partea Forțelor Aeriene și întrebări publice despre modul în care țara gestionează astfel de incidente. Fostul președinte își folosește experiența militară și observațiile practice pentru a critica deciziile luate în acel episod și pentru a propune soluții tehnice și procedurale.
Povestirea lui Băsescu pare simplă: o dronă a intrat peste noi, a zburat aproape o oră, s-au ridicat F-16, iar la final au sosit două Eurofighter germane pentru relevare. Din perspectiva sa, drona ar fi trebuit doborâtă imediat după intrarea în spațiul aerian românesc, deoarece fusese identificată ca dronă încă din primele minute. Critica nu vizează doar o decizie tactică, ci o posibilă consecință strategică: pierderea credibilității capacității de apărare. Dacă nu reacționezi clar și ferm la astfel de teste, explică el, riști să lași aliați, adversari și populația cu semne de întrebare asupra eficienței apărării naționale.
Băsescu subliniază că nu e vorba de simpatie sau de dramatizare, ci de reguli și disciplină. Amintind de ierarhia militară în care a activat, el afirmă că nu există ordine ambigue: când un obiect intră neautorizat în spațiul aerian, se doboară. Critica sa privind comunicarea autorităților merge mai departe: descrie o situație în care decizia pare lăsată la latitudinea pilotului, iar armata ar fi discutat într-un registru de tipul „ar fi bine să o dăm jos, dar dacă nu e cazul, atunci nu”. Pentru el, asta încalcă principiul clarității comenzii în structurile militare, unde subordonații au misiuni precise, nu opțiuni relative.
Pe plan tehnic, fostul președinte amintește că România nu e complet dezarmată: există vehicule de luptă Ghepard, echipate cu tunuri antiaeriene Oerlikon, primite din Germania. Deși nu sunt numeroase, spune Băsescu, un divizion de astfel de vehicule ar fi putut fi dislocat în nordul județului Tulcea, acolo unde au pătruns anterior drone rusești. Propunerea sa pare să combine folosirea aviației cu sisteme terestre de apărare, pentru a arăta fermitate și capacitate de reacție.
Poziția sa fermă, drona trebuia doborâtă, este însoțită de un regret explicit: autoritățile nu au demonstrat Rusiei că astfel de aparate pot fi lovite. Mai mult, el avertizează că ezitarea sau comunicarea neclară generează riscuri colaterale: nu doar pericole imediate, ci și erodarea încrederii publice și a credibilității în fața aliaților. Astfel de delicateți procedurale și de imagine sunt, în opinia sa, la fel de importante ca orice interceptare reușită.
Cazul evidențiază tensiuni între procedură și flexibilitate în gestionarea frontierelor aeriene. E o problemă despre cum armonizăm reacția militară rapidă cu preocupările privind riscul colateral și diplomația. În plus, ridică în discuție capacitățile existente, precum Ghepard și tunurile Oerlikon, și modul în care acestea pot fi folosite complementar aviației pentru a asigura o apărare credibilă.
Numele Traian Băsescu apare constant ca reper pentru interpretarea incidentului. El atrage atenția asupra lipsei unei reacții ferme și propune soluții concrete, precum dislocarea vehiculelor Ghepard în zona Tulcea. Acest schimb de opinii scoate în evidență două teme esențiale: claritatea lanțului de comandă în situații de criză și adaptarea capabilităților disponibile la amenințările actuale. Cum crezi că ar trebui să procedeze autoritățile pentru a împăca siguranța imediată, imaginea internațională și evitarea riscurilor colaterale?
Fii primul care comentează