Când foști lideri politici comentează la televizor despre demisii și viitorul guvernării, reverberațiile nu rămân doar în studio: ajung la bănci și la tarifele creditelor. Traian Băsescu a arătat la România TV că declarațiile publice ale premierului Ilie Bolojan și ale unor figuri politice conturează o imagine de instabilitate care îngrijorează bancherii, iar asta se traduce în scenarii de care niciun economist nu vrea să fie parte.
Băsescu a afirmat, cu un strop de ironie, că pare că asistăm la un concurs de demisii: Bolojan spune că demisionează, iar reprezentanții partidelor par să concureze în promisiuni de a părăsi guvernarea. Pentru fostul președinte, astfel de declarații publice erodează încrederea investitorilor și influențează costul dobânzilor. Bancherii, a explicat el, monitorizează atent stabilitatea politică când decid să acorde credite; orice semnal de incertitudine poate conduce la creșterea dobânzilor, adică la facturi care, în final, ating populația și companiile.
Pe plan macroeconomic, Băsescu a făcut o distincție clară: România se confruntă cu o datorie publică ridicată și cheltuieli considerabile pentru plata dobânzilor, dar nu se află pe marginea unui colaps economic. A menționat suma datoriei publice de aproximativ 202 miliarde de euro și faptul că, în ciuda poverii dobânzilor, economia continuă să funcționeze. Un aspect pe care l-a evidențiat a fost creșterea de 27% în sectorul construcțiilor, care susține, printre altele, industria cimentului și activitățile conexe, indicând o dinamică reală în anumite sectoare economice.
Totuși, Băsescu recunoaște că România traversează o perioadă de instabilitate politică; diferența, spune el, este că acest lucru nu se traduce automat într-o criză economică iminentă. A oferit și un exemplu ilustrativ: 40 de miliarde de euro plătiți doar pentru dobânzi, sumă care arată povara asupra bugetului, dar care, în opinia sa, nu blochează funcționarea economiei. Mesajul final a fost unul de calmare a tonului alarmist: da, sunt probleme, da, costurile sunt mari, dar economia merge înainte, susținută de unele sectoare care chiar înregistrează creșteri.
Titlul difuzat la televizor și cifra de 40 de miliarde de euro rămân repere palpabile pentru interpretarea discursului public și a temerilor pieței. Ce înseamnă asta pentru cetățean: dobânzi mai mari la credite ca urmare a percepției de instabilitate și efecte sectoriale variate, de exemplu, construcțiile în creștere versus presiunea bugetară generată de serviciul datoriei. Creșterea de 27% în construcții și datoria de 202 miliarde de euro sunt date demne de urmărit când se discută politici fiscale și decizii politice.
Considerați că declarațiile publice ale liderilor politici ar trebui moderate pentru a proteja costul finanțării și încrederea investitorilor?
Fii primul care comentează