Autoritățile bulgare au instituit stare de urgență în mai multe comune din sud-estul și nord-vestul țării din cauza precipitațiilor abundente. Semnalările ecologiștilor, care de ani de zile atrag atenția asupra betonării litoralului Mării Negre, revin în astfel de momente: dezvoltarea necontrolată a țărmului poate agrava pagubele în timpul inundațiilor, deoarece foarte puține zone mai absorb apa natural. Aceste observații nu sunt doar de natură ecologică, ci și practică: betonul și amenajările nepotrivite modifică cursul apei și accentuează distrugerile.
Vremea extremă a lovit din nou litoralul și interiorul regiunii, iar de această dată tragedia s-a petrecut în stațiunea Elenite de la Marea Neagră, unde au decedat trei persoane, potrivit ministrului bulgar de Interne, Daniel Mitov. Incidentul readuce în atenție atât vulnerabilitățile infrastructurii costiere, cât și consecințele precipitațiilor torențiale, care nu mai sunt doar excepții în ultimi ani.
Trei persoane și-au pierdut viața după ce o viitură puternică a afectat Elenite. Printre decedați se numără doi salvatori: un polițist de frontieră și un tractorist, ceea ce evidențiază riscurile la care se expun cei chemați să intervină. A treia victimă a fost surprinsă în interiorul unui hotel de creșterea rapidă a apelor, au transmis autoritățile. Pe rețelele sociale au fost publicate imagini cu torenți de apă noroioasă care smulg autovehicule și le transportă pe una dintre principalele străzi ale stațiunii; viitura, produsă în apropierea prânzului, a avariat clădiri și drumuri. O dronă a fost folosită pentru a verifica dacă mai sunt persoane prinse în vehicule duse până la mare, a explicat ministrul adjunct de Interne, Toni Todorov.
Fenomenul meteorologic sever nu a ocolit nici România. IGSU a raportat că în București vântul puternic a doborât 72 de copaci și a desprins 26 de elemente de construcție, iar o persoană a fost rănită. De asemenea, 34 de autoturisme au fost avariate; în județul Ilfov s-au înregistrat trei copaci doborâți. La nivel național, pompierii au intervenit, în decurs de 24 de ore, în 27 de localități din județele Brașov, Constanța, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Ilfov și Teleorman. Au fost îndepărtați 47 de copaci, un panou publicitar și patru elemente de construcție, iar 26 de mașini au fost avariate. Hărțile meteorologice indicau alerte valabile până seara, cu ploi semnificative cantitativ și rafale de vânt. În plus, în județele din sud-vest era emis un Cod Roșu de inundații valabil până sâmbătă la prânz, iar Institutul de Gospodărire a Apelor avertizează că în astfel de situații pot fi necesare evacuări sau restricții de circulație pe anumite drumuri.
Imaginile cu mașini luate de apă și clădiri afectate reiau vechile dileme despre modul în care gestionăm litoralul și cursurile de apă. Pe termen scurt, intervențiile pompierilor și ale echipelor de salvare sunt esențiale pentru limitarea pierderilor. Pe termen lung, planificarea urbană, gestionarea adecvată a zonelor de coastă și investițiile în infrastructura de protecție rămân priorități ce pot diminua astfel de consecințe. Deja au existat discuții și controverse privind responsabilitățile pentru amenajări necorespunzătoare și cine suportă costurile reconstrucției; în multe cazuri dialogul între autorități, comunități locale și specialiști trebuie să devină mai pragmatic și mai urgent.
Detaliile despre victime, doi salvatori, un polițist de frontieră și un tractorist, și despre locul afectat, Elenite, rămân elemente concrete ale acestei crize. Situația din România, cu zeci de copaci doborâți în București și intervențiile din mai multe județe, arată că fenomenele extreme nu mai sunt izolate și că măsurile preventive și reactive trebuie adaptate. Cum pot administrațiile locale și centrale să găsească un echilibru între necesitatea dezvoltării și protecția mediului și a oamenilor?
Fii primul care comentează