La Cambridge, la King’s College, lideri din televiziune şi media s-au adunat pentru a discuta viitorul comunicării şi poziţia Marii Britanii la nivel global, punând accent pe impactul inteligenţei artificiale şi direcţiile de dezvoltare ale sectorului. Convenţia RTS Cambridge, organizată de Royal Television Society în zilele de 17–18 septembrie, reuneşte directori, creativi şi factori de decizie pentru a analiza provocările şi oportunităţile industriei media.
Ediţia din 2025, condusă de directorul general al BBC, Tim Davie, are ca temă Where Do We Grow From Here? şi propune discuţii între executivi, creatori de conţinut şi politicieni despre modul în care ar trebui elaborată o strategie de creştere. În discursul de deschidere, Davie a subliniat că astfel de conferinţe sunt mereu esenţiale pentru industrie şi a arătat că, deşi se vorbeşte de mult despre transformarea digitală, contextul pare acum fundamental diferit: mizele sunt ridicate, iar concurenţa cu giganţi din SUA, China şi mari companii de AI devine din ce în ce mai intensă. El a pus în discuţie rolul Marii Britanii pe scena globală, necesitatea unui mediu de dezbatere civilizat şi a unei informaţii de încredere, precum şi modul în care industria britanică ar trebui să concureze sau să colaboreze cu marile firme tehnologice care investesc masiv în calcul şi inteligenţă artificială.
Davie a accentuat că scopul convenţiei este unul practic: identificarea de măsuri concrete pentru a accelera creşterea sectorului, atragerea de capital şi talente, dezvoltarea competenţelor şi generarea de beneficii economice şi sociale pentru toţi. Pe lângă partea serioasă, agenda include şi momente menite să celebreze creativitatea editorială şi să ofere participanţilor divertisment, tocmai pentru a evita două zile de lamentări pe reţele sociale şi emailuri neimportante. Într-un registru relaxat, Davie a făcut o glumă subtilă despre autocritica britanică, spunând că avem obiceiul de a ne judeca prea aspru, ca şi cum am avea un doctorat în autocritică.
Din punct de vedere economic, industria creativă şi de divertisment din Marea Britanie are o pondere semnificativă: un sector evaluat la 124 de miliarde de lire pe an, care oferă locuri de muncă pentru aproape 2, 4 milioane de persoane şi plăteşte, în medie, mai bine decât multe alte sectoare. Segmentul Media & Entertainment contribuie cu aproape 29 de miliarde de lire în valoare adăugată brută, depăşind laolaltă sectoarele sport şi pariuri, iar radiodifuzorii publici (PSB) aduc aproximativ 8 miliarde. Davie a subliniat rolul PSB în stimularea clusterelor creative regionale şi efectele pozitive pe care le produc pentru economie şi comunităţi atunci când politicile publice şi investiţiile sunt bine gândite.
Totuşi, el a lansat şi un avertisment: pe măsură ce pieţele se transformă şi investiţiile se temperează în anumite zone, există riscul unui declin în absenţa unui plan clar de creştere. Guvernul a desemnat industriile creative drept motoare de creştere în strategia industrială, cu un obiectiv de 31 de miliarde de lire în investiţii până în 2035. Conform prezentărilor de la convenţie, sectorul Media & Entertainment ar putea genera aproape o treime din această ţintă, iar PSB-urile ar putea adăuga aproape 10 miliarde în GVA. Davie a subliniat că realizarea acestor ţinte depinde de investiţii susţinute din partea industriei şi radiodifuzorilor publici, dar şi de o gândire strategică din partea guvernului şi a reglementatorilor pentru a crea un mediu propice investiţiilor şi atragerii de talente.
Pentru a transforma această viziune în practică, el a enunţat câteva piloni esenţiali: atragerea şi reţinerea competenţelor şi talentelor, parteneriate şi investiţii, protejarea proprietăţii intelectuale pentru a păstra o parte semnificativă din valoarea creată pe teritoriul britanic, extinderea regională şi valorificarea inteligentă a AI. Davie a insistat pe necesitatea rapidităţii în aplicarea măsurilor: politici şi reglementări care să stimuleze creşterea, stimulente pentru investiţii şi acţiuni care să atragă şi să păstreze talentele.
Un pasaj important al discursului a fost dedicat BBC. Davie a amintit că Guvernul va publica un Green Paper şi va lansa o consultare publică privind viitorul BBC. El a îndemnat la implicarea publicului şi a industriei în acest demers. BBC a început deja o amplă consultare publică, Our BBC, Our Future, care a strâns reacţii de la peste 870.000 de persoane, iar datele urmează a fi analizate pentru a contura direcţiile viitoare. Davie a punctat că dezbaterea despre BBC nu ar trebui să fie una centrată pe interese interne sau pe supravieţuire, ci pe găsirea unui plan de creştere care să păstreze relevanţa radiodifuzorului public pentru toate familiile şi gospodăriile, servind industria şi sporind valoarea pentru întreaga ţară. El a prezentat BBC, cu imperfecţiunile sale, ca pe un fel de capital de risc public care produce randamente economice şi sociale şi stimulează investiţii în creativitate.
Mesajul reiterat a fost acela al acţiunii comune: industria, PSB-urile, guvernul şi reglementatorii trebuie să coopereze pentru a implementa o strategie de creştere nu doar economică, ci şi echitabilă, durabilă şi capabilă să genereze influenţă culturală. Davie a folosit expresia „good growth” pentru a caracteriza tipul de creştere vizat: una care generează capital intelectual, inovaţie, incluziune şi beneficii sociale pe lângă cele economice. Agenda convenţiei include sesiuni dedicate acestor subiecte, în speranţa că discuţiile vor conduce la acţiuni rapide şi eficiente.
Analiza temelor dezbătute arată un amestec de oportunităţi şi presiuni: AI oferă atât posibilităţi imense, cât şi provocări în competiţia cu platforme globale; protecţia proprietăţii intelectuale devine tot mai esenţială pentru păstrarea valorii creative în Marea Britanie; iar regiunile trebuie să profite de pe urma investiţiilor, nu doar centrul metropolitan. Dintre cifrele prezentate, cele mai relevante sunt cele care ilustrează potenţialul contribuţiei la obiectivul guvernamental de 31 de miliarde până în 2035, ponderea importantă pe care o poate aduce sectorul M&E şi estimarea că PSB-urile pot contribui cu aproape 10 miliarde în GVA.
Evenimentul subliniază importanţa politicii publice: intervenţii vizionare şi îndrăzneţe din trecut au construit modelul actual cu rezultate pe termen lung. Dar, pentru a nu pierde teren, sunt necesare strategii clare, implementate rapid, care să combine investiţii publice şi private, reglementare inteligentă şi un focus real pe competenţe şi proprietate intelectuală. Participanţii pleacă probabil cu numeroase idei şi cu responsabilitatea de a transforma discuţiile în proiecte concrete.
Tim Davie, RTS Cambridge, cifra de 124 de miliarde şi obiectivul guvernamental de 31 de miliarde pentru 2035 rămân repere cheie ale discuţiilor. Dacă se aliniază investiţiile din industrie, rolul PSB şi politicile publice, există şansa atingerii acestor ţinte. Rămâne de urmărit cum vor progresa propunerile din Green Paper şi ce măsuri concrete vor fi anunţate în lunile următoare. Crezi că parteneriatele între BBC, PSB-uri şi marii jucători tehnologici pot asigura acea creştere „bună” despre care vorbeşte Davie?
Fii primul care comentează