Am crescut cu ideea că algoritmii știu mai bine ce-mi place decât mine, de la playlisturi la clipuri virale, așa că m-am întrebat: ce s-ar întâmpla dacă i-aș lăsa să-mi decidă și seara de vizionat? După o săptămână în care am permis TikTok să-mi sugereze ce să urmăresc pe Netflix, Prime Video, Disney+ și Apple TV+, am ajuns cu o listă surprinzătoare, deloc plictisitoare, de filme și seriale pe care ori le ignorasem, ori le văzusem doar în fragmente prin FYP. Experiența a fost un amestec de nostalgie, șoc cultural și hohote, alternând cu scene care-ți lasă un nod în gât.
Fried Green Tomatoes (1991) a reapărut în feed cu o secvență remarcabilă în care Kathy Bates pregătește o cină pentru un soț nerecunoscător. Am realizat că, deși titlul romanului de la care pornește pare ciudat, filmul ascunde mult mai multe straturi întunecate decât m-aș fi așteptat. Momentele calde și amuzante sunt contrabalansate de tragedii crude: personaje care mor în împrejurări șocante, atacuri rasiste și acte de rezistență curajoasă. Câteva scene rămân în memorie, de la mașina lui Bates care lovește pe cineva, la portretul unor relații complicate dintr-un orășel cu fațadă idilică, și chiar dacă filmul e adesea etichetat sentimental, sub suprafață e mult mai dur.
Kath & Kim (2002) m-a convins că TikTok are meritele sale în a readuce în atenție producții care par să renască prin compilațiile virale. Sitcomul australian, disponibil pe Netflix în multe regiuni, e o plăcere de umor sec și ridicol bine dozat. Relația mamă-fiică abundă în replici tăioase și gag-uri ascunse care se descoperă reluând episoadele. Aparițiile vedetelor, inclusiv pe cea a lui Kylie Minogue într-o cheie La Neighbours, amplifică farmecul exagerat al serialului. Are păcatele și limitele sale, dar pentru fanii umorului britanic/australian e o reîntâlnire binevenită cu personaje care te fac să râzi de prostiile cotidiene.
Hightown (2020) e o recomandare interesantă din zona crime-drama, unde TikTok mi-a conectat sugestiile cu alte producții similare. Serialul urmărește o agentă federală cu probleme de dependență care descoperă un cadavru pe plajă și, prin acest incident, pornește un drum dificil spre dezintoxicare și reevaluare. Ritmul e solid, iar portretizarea dependenței în rândul forțelor de ordine e tratată cu realism și tensiune. Publicul a comparat Hightown cu alte titluri pentru tonul și intensitatea sa, iar faptul că are același showrunner cu unele seriale populare explică oarecum asemănările narative. Dacă preferi thrillere mai întunecate decât melodrame exagerate, acesta e un titlu captivant.
Skins (Pieles, 2017) a fost, fără îndoială, recomandarea care m-a făcut să clipească de mai multe ori. Filmul spaniol construiește portrete ale unor persoane marginalizate din cauza deformărilor extreme, urmărind nevoia lor de acceptare. Nu e un film tandru sau contemplativ în stilul The Elephant Man; miză pe șoc și grotesc, iar unele imagini sunt greu de uitat. E genul de cinema care testează limitele gustului și ale empatiei spectatorului și care, da, te face să te întrebi ce ai acceptat să vezi doar pentru că un algoritm ți-a afișat clipul. E horror corporal cu accente de grotesc, iar reacțiile pot varia între respingere și curiozitate morbidă.
Motherland (2016) rămâne o prezență reconfortantă în lista mea: un sitcom britanic despre mame extenuate, viața la școală, întâlnirile părinților și micile certuri care devin surse de comedie. Creat de Sharon Horgan, serialul are un umor rafinat, fără menajamente, și personaje memorabile precum Julia, Amanda și Liz, fiecare având momente de strălucire comică. Scenetele despre petrecerile absurde pentru părinți, întoarse pe dos, sau replicile la limita nepoliticosului sunt motive suficiente pentru a-l recomanda oricui vrea o comedie inteligentă și relaxantă în același timp.
La final, e fascinant cum algoritmii de pe TikTok comercializează preferințele noastre: mi-au servit 1991, 2002, 2016, 2017 și 2020 pe aceeași tavă, din genuri foarte diferite. Aceste recomandări mi-au reamintit ceva clar: Kath & Kim a revenit în topul vizionărilor pe Netflix, iar Hightown a reapărut ca titlu de interes pe platformele americane, ambele arată cum platformele moderne pot resuscita sau repoziționa producții vechi și noi, creând trasee de gusturi care altfel ar fi rămas locale sau uitate. Un algoritm nu poate însă întotdeauna să distingă între preferințe personale și curiozitate trecătoare; rămâne responsabilitatea spectatorului să aleagă ce păstrează. Tu ce titlu i-ai lăsa algoritmului să-ți trimită diseară?
algoritmii ăștia mi-au băgat chestii bizare, da-mi ceva light