Imaginează-ți un tablou care, deși e fixat într-o ramă, pare că nu s-a hotărât dacă vrea să rămână pe pânză sau să iasă la plimbare. Este vorba despre The Hands Resist Him, lucrare semnată de Bill Stoneham, realizată între 1972 și 1974, care a început să circule cu adevărat în 2000 după ce a fost pusă la vânzare pe eBay și a devenit virală. Pictura, expusă inițial la Los Angeles în 1974, a ajuns în posesia actorului John Marley în 1978, iar de-a lungul anilor a adunat povești tulburătoare și semne de întrebare legate de originea sa și de efectele pe care le-ar fi avut asupra celor care s-au apropiat de ea.
Imaginea înfățișează un băiețel cu frunte proeminentă care te privește din pragul unei uși de sticlă, iar lângă el stă o păpușă de dimensiuni naturale, cu fața înnegurată de priviri goale. Clar-obscurul amintește de tonurile lui Edward Hopper, iar mâinile care străpung întunericul din spatele ușii dau impresia unor siluete care bat la geam sau cer ajutor. Toate aceste elemente creează o atmosferă care, de-a lungul timpului, a alimentat numeroase interpretări paranormale.
Povestea tabloului capătă accente aproape românești de roman de groază: după ce a fost cumpărat de Marley, mai multe decese din jurul operelor sale au alimentat bârfele. Criticul Henry Seldis, care scrisese despre lucrare, s-a sinucis în 1978. Galeristul Charles Feingarten, care o expusese, a murit în 1981 la 60 de ani, iar Marley însuși a murit în 1984 după o operație pe cord, după ce pictura părăsise deja casa sa. Tabloul a dispărut pentru o vreme, doar pentru a fi găsit ulterior într-o fabrică de bere abandonată de un cuplu din California. Ei l-au agățat în camera fiicei lor, iar fetița a început să spună că, noaptea, personajele se mișcă și ies din cadru. Tatăl, precaut, a instalat o cameră cu senzor de mișcare; înregistrarea ar fi surprins băiețelul ieșind din peisaj și fugind de păpușă, iar păpușa mișcându-se la rândul ei, țintindu-l cu ceva ce părea a fi un pistol. Sună ca scenariul unui film, doar că aici au existat imagini și mulți martori online.
Când, în februarie 2000, cei doi soți au pus tabloul la licitație pe eBay cu preț de pornire 199 de dolari, anunțul includea povestea lor și imaginile filmate. Pentru siguranță, vânzătorii au adăugat o clauză prin care își declinau orice responsabilitate pentru eventuale incidente. Licitația a explodat: pagina a primit peste jumătate de milion de vizualizări și pictura s-a transformat rapid într-un fenomen de tip meme. Mulți vizitatori online au relatat stări de rău, pierderi de cunoștință sau voci ciudate după ce au intrat pe pagina licitației, iar mass-media a preluat subiectul. Lucrarea a fost cumpărată în 2000 cu 1.025 de dolari de Kim Smith, un galerist din Grand Rapids, Michigan, care, deși sceptic în privința teoriei fantomatice, a recunoscut că lucrarea provoacă reacții puternice.
Bill Stoneham însuși a explicat mai târziu cum a luat naștere pictura. Crescut la Chicago, într-o familie adoptivă care trecea prin dificultăți financiare, copilul Bill dormea uneori într-un dulap. Se juca adesea cu o fetiță din cartier, iar părinții i-au fotografiat pe amândoi într-o ipostază bizară. Acea fotografie a rămas o sursă de inspirație pentru The Hands Resist Him. Stoneham a povestit că opera sa are o dimensiune psihanalitică: golul din dreptul ușii simbolizează granița dintre lumea trează și cea a viselor, iar mâinile reprezintă toate posibilitățile. Păpușa este văzută ca un ghid pentru băiat, iar ceea ce pare un pistol în tablouri nu este, de fapt, decât o baterie cu celule uscate pe care tânărul Stoneham o folosea pentru modelele de avioane.
Povestea a inspirat și literatură. În 2016, Darren Kyle O’Neill a publicat The Hands Resist Him: Be Careful What You Bid For, un roman care folosește legenda tabloului pentru a construi o ficțiune despre un criminal în serie. Autorul a povestit și el o întâmplare ciudată: la întoarcerea în locuința sa din Dubai, a găsit totul acoperit de mucegai verde, cu excepția foii pe care imprimase pictura. Coincidență sau strategie de marketing? Fiecare cititor poate decide.
Tema centrală a acestui caz atinge idei mai largi: cum transformăm obiectele de artă în relicve care poartă povești proprii și cât din aceste mituri sunt creații de marketing în comparație cu experiențele sincere ale martorilor. The Hands Resist Him este interesant nu doar pentru imaginile sale tulburătoare, ci și pentru felul în care un tablou poate deveni catalizator pentru legende, teorii și chiar creații culturale noi. Ce rămâne, în final, este întrebarea cum percepția colectivă modelează valoarea și aura unui obiect: fie că este vorba de o lucrare expusă într-o galerie din Los Angeles, de vânzarea pe eBay din 2000, de numele John Marley sau de cartea lui O’Neill, toate aceste elemente au contribuit la mitul care înconjoară pictura. Care dintre detalii crezi că a contat cel mai mult în transformarea tabloului într-o legendă modernă?
Fii primul care comentează