Examenul de rezidențiat reunește duminică peste 10.000 de candidați în șase centre universitare importante din țară, iar miza este accesul în rândul viitorilor medici, stomatologi și farmaciști. Povestea continuă un fir început odată cu primele generații de absolvenți de medicină din România, când intrarea în sistem presupunea examene dificile și stagii îndelungate; astăzi rămâne la fel de competitivă, însă cu nuanțe noi: mai puține locuri, așteptări diferite și promisiuni de reformă.
Sunt scoase puțin peste 5.000 de locuri și aproape 300 de posturi, iar interesul pare în scădere, este cel mai mic număr de candidați din ultimii ani. Concursul are loc în București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Din cei 10.147 înscriși, 6.956 au optat pentru cele 4.354 de locuri la medicina generală, 1.950 pentru cele 464 de locuri la medicina dentară, iar 1.241 candidează pentru 261 de locuri la farmacie. Statisticile arată un raport candidat/loc de aproximativ 1, 6 la medicină, ușor mai ridicat la stomatologie și farmacie, dar per ansamblu concurența este mai slabă decât în anii precedenți.
Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila a publicat topul specialităților cu cele mai multe locuri în domeniul medicină: medicina de familie conduce cu 641 de locuri, urmată de medicina internă (190), cardiologie (189), anestezie și terapie intensivă (180) și chirurgie generală (181). La capătul opus se găsesc specialități cu acces mult mai restrâns: neurologie pediatrică are doar 5 locuri, medicina sportivă 6, expertiza medicală a capacității de muncă 11, cardiologie pediatrică 12 și medicină nucleară 17. Aceste cifre reflectă parțial prioritățile sistemului și parțial cererea reală a pieței muncii medicale.
Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, în vârstă de 34 de ani, le-a transmis candidaților un mesaj de încurajare: să nu se lase intimidați, să meargă înainte și să creadă în visul de a face bine. El a subliniat că investițiile în infrastructură sunt planificate, construcții de spitale, modernizări, digitalizare și schimbări organizaționale, dar a atras atenția că fără personalul medical toate acestea rămân doar clădiri goale. Rogobete recunoaște probleme vechi legate de cultura mentoratului și a discipolatului, fenomen care reduce vocile tinerilor din sistem și le minimalizează rolul, și promite că tinerii rezidenți nu vor fi tratați doar ca începători care trebuie să tacă. Mesajul său este atât de încurajare, cât și politic: investițiile tehnice sunt importante, dar resursa umană rămâne esențială.
Candidații declarați înainte de examen au spus că au emoții, dar se bazează pe pregătire. Unii au menționat capitole precum cardiologia ca fiind cele mai dificile, acolo unde apar cele mai multe grile. Mulți pun accent pe încredere în sine și pe faptul că, dacă rezultatele nu sunt cele dorite, există opțiunea de a relua examenul la o sesiune ulterioară. Vocea lor aparține celor care vor să intre în sistem și să contribuie, indiferent de greutăți.
Examenul se va desfășura sub forma unui test-grilă: 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, durata de 4 ore. După expirarea timpului și o pauză de 15 minute, începe corectura în săli. Candidații au la dispoziție 24 de ore pentru a depune contestații, care pot viza întrebările, recorectarea lucrărilor sau organizarea concursului; răspunsul la contestații trebuie dat în 48 de ore de la depunere. Aceste reguli urmăresc să asigure transparență și rapiditate în soluționarea eventualelor dispute.
Tema centrală care reiese din aceste date este echilibrul între reformele vizibile, spitale noi, digitalizare, și schimbarea subtilă, dar esențială, a culturii din sistem: cum sunt formați, ghidați și respectați cei care încep. Cifrele despre locuri și candidați arată unde sistemul are nevoie de resurse imediate, de exemplu medicina de familie și ATI, și unde rămân zone marginale din punct de vedere numeric, precum neurologia pediatrică sau medicina nucleară. Mesajul ministrului și reacțiile candidaților ilustrează un punct comun: infrastructura fără oameni nu rezolvă nevoile pacienților. Ce se va întâmpla în continuare depinde la fel de mult de politici coerente de formare și mentorat, dar și de atragerea și retenția specialiștilor.
Numărul mare de locuri la medicina de familie (641) și planurile de modernizare anunțate de minister indică priorități clare pe hârtie; rămâne de văzut dacă vor exista și schimbări palpabile în modul în care noii rezidenți sunt integrați și susținuți. Care crezi că ar trebui să fie prima măsură concretă pentru a face practica medicală mai atractivă pentru tineri?
Fii primul care comentează