James Webb a observat pentru prima dată cometa interstelară 3I/Atlas în timp ce trecea prin sistemul nostru solar. Anunțul vine după observațiile făcute de telescopul spațial pe 6 august 2025, iar descoperirea inițială a obiectului îi aparține sondajului ATLAS din 1 iulie. 3I/Atlas este doar al treilea obiect confirmat ca fiind de origine extrasolară, după 1I/’Oumuamua și 2I/Borisov.
Telescopul James Webb se alătură astfel lui Hubble și observatorului SPHEREx, care au urmărit deja cometa. Echipele care analizează datele vor să afle cât mai multe despre mărimea, proprietățile fizice și compoziția chimică a acestui vizitator cosmic. Studiind comete venite din alte sisteme stelare, cercetătorii speră să reconstruiască condițiile din acele sisteme în timpul formării lor și să compare aceste informații cu ce știm despre mediul în care s-a născut sistemul nostru solar, acum 4, 6 miliarde de ani.
Când cometele se apropie de Soare, căldura face ca gheața din interior să se transforme direct în gaz, proces numit degazare, care formează coma și coada. Așa se întâmplă și cu 3I/Atlas: instrumentul NIRSpec de la JWST a detectat în coma cometei dioxid de carbon, apă, gheață, monoxid de carbon și sulfura de carbonil, compus care, dacă ar avea nas, probabil ar ridica o sprânceană.
Cea mai surprinzătoare descoperire este raportul foarte mare dintre dioxidul de carbon și apă găsit în coma cometei, cel mai mare observat până acum la o cometă. Aceasta sugerează două scenarii posibile. Primul: nucleul cometei este în mod intrinsec bogat în dioxid de carbon, poate din cauza expunerii la radiații mai puternice decât cele întâlnite de cometele formate în sistemul nostru solar. Al doilea: 3I/Atlas s-ar fi format în apropierea a ceea ce astronomii numesc linia de gheață a dioxidului de carbon din discul protoplanetar al stelei sale mamă, adică acolo unde temperaturile scad suficient pentru ca dioxidul de carbon să înghețe și să rămână sub formă solidă.
De asemenea, cantitatea redusă de vapori de apă din coma cometei ar putea însemna că stratul superficial al nucleului blochează încălzirea profundă, astfel încât apa din interior nu se transformă la fel de eficient în gaz, comparativ cu dioxidul de carbon și monoxidul de carbon.
Aceste observații vin pe fondul altor rezultate interesante despre 3I/Atlas. Unele analize anterioare estimează că această cometă ar avea aproximativ 7 miliarde de ani, ceea ce ar face-o cel mai bătrân obiect observat până acum și cu circa 3 miliarde de ani mai în vârstă decât sistemul nostru solar. Traiectoria cometei, abruptă și neobișnuită, indică faptul că provine din discul gros al Căii Lactee, o regiune mai veche din galaxie comparativ cu discul subțire de unde provine Soarele.
Cercetările vor continua pe măsură ce 3I/Atlas își urmează drumul prin sistemul nostru solar și apoi pleacă din nou în spațiul interstelar. JWST rămâne unul dintre instrumentele cheie în dezlegarea misterelor pe care le aduce această vizită. Ce crezi că ne va mai învăța această cometă despre formarea planetelor în alte sisteme stelare?
daaa, şi acum ce, ne uităm la o piatră scumpă? lol, timp pierdut.
daaar ce naiba, Webb a văzut o cometă interstelară? lol, nu m-aș fi așteptat, dar ok.
Deci, dacă CO2 e mult mai mult decât apa în coma asta, înseamnă că s-a format fie într-o regiune foarte rece unde CO2 îngheață, fie a fost expusă la mai multă radiație — dar stai: cum ar afecta asta la formarea planetelor din jurul stelei sale? poate înseamnă nucleus cu straturi groase de praf care păstrează apa, sau un mediu protoplanetar sărac în apă; oricum, dacă e veche de ~7 mld ani, e o fereastră faină spre chimia din galaxie acum mult timp, nu doar spre ce știm din sistemul nostru — și da, ar fi interesant de comparat izotopii O și D (D/H) cu cei de la cometele noastre, că aia chiar zice multe despre origine, plus observațiile în infraroșu ale JWST ar putea detecta și compuși organici mai complecși ascunși în gheață; voi ce părere aveți, oare 3I/Atlas ne spune că planetele din regiunile vechi ale Căii Lactee s-au născut mai uscate?