De când senatorii care au conceput şi au promovat racheta Space Launch System a NASA, Bill Nelson, Kay Bailey Hutchison şi Richard Shelby, au dispărut din prim-planul politic, a apărut un nou promotor dispus să susţină continuarea proiectului: senatorul texan Ted Cruz. Povestea e paradoxală: un republican recunoscut ca adept al pieţei libere şi al austerităţii fiscale s-a apropiat de un program guvernamental extrem de costisitor, iar alegerea lui influențează nu doar bugetul NASA, ci şi traiectoria misiunilor Artemis.
SLS este scumpă, lansarea unei singure misiuni depăşeşte 2 miliarde de dolari din fonduri federale, şi, în ultimii ani, sectoarele spaţiale private au oferit alternative mai ieftine, conduse de companii puternic implantate în Texas, precum SpaceX şi Blue Origin. În trecut, Cruz a susţinut legi importante pentru sectorul comercial spaţial, cum sunt American Space Commerce Act şi Space Frontier Act. Prin urmare, trecerea lui către apărarea SLS pare, la prima vedere, o surpriză.
Transformarea a devenit clară după ce Cruz a preluat conducerea comisiei Senatului pentru Comerţ, Ştiinţă şi Transporturi. În această calitate, el a introdus o prevedere legată de NASA în pachetul de cheltuieli denumit pe scurt “One Big, Beautiful Bill” al administraţiei Trump, care includea în jur de 10 miliarde de dolari pentru programe spaţiale majore. Acea adiţie a pachetului bugetar a alocat 6, 7 miliarde de dolari pentru două misiuni SLS suplimentare, Artemis IV şi Artemis V, şi a menţinut finanţarea pentru construcţia staţiei orbitale Gateway.
Motivaţia oficială a lui Cruz este strategică: el doreşte ca Statele Unite să ajungă înaintea Chinei pe Lună şi să păstreze o prezenţă umană acolo. În recentele audieri, a susţinut că păstrarea SLS este vitală pentru aceste obiective. Din perspectiva lui, doar continuând programul SLS, şi sprijinind principalul contractor, Boeing, se poate asigura ritmul şi capacitatea necesare pentru Artemis şi pentru Gateway.
Această evoluţie generează întrebări concrete privind modul de cheltuire a banilor publici şi echilibrul dintre proiectele tradiţionale guvernamentale şi soluţiile dezvoltate de sectorul privat. SLS propune o arhitectură cunoscută şi controlată de NASA, dar la un preţ ridicat; pe de altă parte, firme precum SpaceX au demonstrat lansări repetabile şi costuri inferioare, iar acestea operează deja în Texas. Decizia senatorului Cruz modifică dinamica politică şi legislativă din jurul unei rachete care a polarizat opiniile încă de la început.
Artemis IV şi Artemis V beneficiază acum de finanţare prin amendamentul propus de Cruz, iar Gateway rămâne pe agenda NASA. Pe termen scurt, asta înseamnă continuitate pentru echipele implicate şi contracte pentru Boeing. Pe termen lung, rămâne de urmărit competiţia tehnologică şi financiară între opţiunea SLS şi lansatoarele comerciale care promit costuri mai reduse. Sunt implicate nume şi instituţii cunoscute: SLS, Boeing, NASA, Artemis, Gateway, SpaceX, Blue Origin şi senatorul Ted Cruz; fiecare decizie politică sau legislativă poate reordona priorităţile acestor proiecte.
Privind denumirea Artemis şi sumele alocate, reiese că politica spaţială nu este doar o chestiune tehnică, ci şi una de strategie, locuri de muncă şi influenţă geopolitică. Poziţia lui Ted Cruz arată că deciziile esenţiale pot veni din surse surprinzătoare şi că alianţele politice din jurul programelor spaţiale se pot restructura în funcţie de interese regionale şi de importanţa economică a contractorilor. Majorarea finanţării pentru SLS şi susţinerea Gateway schimbă planificarea şi opţiunile NASA, iar competiţia cu China rămâne unul dintre argumentele principale invocate.
Ted Cruz şi pachetul de 6, 7 miliarde de dolari pentru Artemis IV şi V sunt factori care vor influenţa următorii paşi în explorarea lunară şi deciziile bugetare de la Washington. Rămâne de văzut dacă SLS va continua să domine arhitectura lansărilor guvernamentale sau dacă industria comercială va prelua conducerea; cert este că banii şi politica vor juca un rol major în soarta misiunilor viitoare. Tu ce crezi: merită susţinerea politică pentru proiecte costisitoare precum SLS sau ar fi mai eficient să se mizeze pe opţiunile comerciale mai ieftine?
ce ciudat paradoxul știu ca cruz e republican de aia ma mir cumva dar are sens daca te uiți la locurile de muncă din texas și contractele alea uriașe pt boeing plus presiunea geopolitica cu china oricum sls e foarte scump vreo 2 miliarde pe lansare si companiile private deja arata ca pot cobori costurile dar nu e doar despre bani e despre controlul tehnic și calendarul misiunilor daca nasa vrea predictibilitate poate prefera sls dar daca vrei eficiență pe termen lung atunci susținerea comerțului spațial privat pare mai logică deci daaa politica și lobby-ul contează enorm aici, și din pacate alegătorii nu prea văd detaliile astea și rămân cu imaginea simplă de patriotism lunar vezi să nu se transforme disputa asta într un concurs de contracte la orice preț mie îmi place ideea unei hibridări: păstrat niște capabilități naționale dar deschis serios la soluții comerciale ca să nu rămânem blocați cu costuri astronomice și întârzieri inutile
Mda, faza cu Cruz e weird dar nici surprinzător 100% — omul e din Texas, Boeing și contractorii locali contează mult acolo. și da, SLS e scump de tot, fiecare lansare e ca o gaură în buget, dar are chestia asta de „certitudine” pentru NASA: e proiect gov, controlat, cu joburi pe aici. SpaceX deja dă rate mai mici și reusește chestii pe bune, dar nu uita că Gateway și anumite module cer lift-uri super-puternice și stabilitate contractuală — nu totul e doar Falcon Heavy sau Starship, deși Starship promite mult. politic vorbind, Cruz joacă la două capete: susține industria locală și zice „competăm China”, iar asta sună bine la alegători. mie mi se pare că ar trebui un mix: păstrat ceva capacități gov ca back-up dar lăsat privatului să concureze serios; altfel rămânem cu costuri astronomice și risc de stagnare. oricum, urmează bătălia pe bani la Washington, o să fie interesant — sau obositor.